Studiul național, lansat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) în august 2020, arată că 26% de fete și 35% de băieți până la vârsta de 18 ani spun că au fost supuși violenței fizice. În Republica Moldova, acest studiu a fost primul reprezentativ la nivel național, care explorează subiectul violenţei împotriva copiilor și tinerilor. În ceea ce privește bullying (act de intimidare intenționată și targetată), rezultatele sondajului, efectuat pentru acest studiu, arată că anume copiii sunt subiecții nu doar a violenței emoționale, dar chiar și fizice, iar școala a devenit terenul unde această violență are loc.
Aceeași concluzie o face și un studiu recent, publicat de UNICEF în ianuarie 2022, și anume: „bullying-ul devine un fenomen tot mai des întâlnit în școlile noastre și poate deveni o problemă pentru mulți copii, a căror bunăstare emoțională, funcționare socială și reușită academică poate scădea din acest motiv.” Mai mult ca atât, odată cu modernizarea noilor medii de comunicare, bullyingul se manifestă prin uzul de tehnologii informaționale, internetul devenind o platformă adițională pentru diverse tipuri de hărțuiri ale copiilor.
Dar ce este, totuși, bullying-ul?
Deși fenomenul bullying este studiat de mai bine de 40 de ani, a identifica corect un astfel de comportament este la fel de dificil atât pentru cadrele didactice cât și pentru părinți. Bullying-ul în rândul copiilor și tinerilor este un fenomen vechi, dar a devenit o preocupare internațională de sănătate publică relativ recent, către 2014. După cum explică studiul UNICEF, bullying-ul este caracterizat în primul rând de o relație de putere „asimetrică și dezechilibrată” dintre agresori și agresați, iar agresorul are de obicei un avantaj față de persoana agresată, și comite agresiunea repetat și intenționat. Potrivit doamnei Veronica Ceban, doctor în Științele Educației, psiholog clinician și consilier de familie, pe care am intervievat-o pentru acest material, bullying-ul poate avea câteva cauze. O cauză poate fi adoptarea de către părinți sau îngrijitorii copilului a unui stil de educație permisiv, unde copilul nu cunoaște care sunt regulile unui comportament moral și etic în societate și unde copilul, deseori, încalcă regulile unui comportament adecvat. Sau, agresorul sau cei care manifestă acest comportament de intimidare și ostilitate vis-à-vis de semenii lor sunt considerați, de fapt, victime ale anumitor forme de abuz în mediul familiar, cât și în alte medii din care acestea fac parte. O altă cauză poate fi și mediul social nefavorabil din care vin unii copii.
Bullying - un fenomen internațional
Dacă privim dincolo de elementul regional al bullying-ului, remarcăm că acest fenomen nu are loc numai în Republica Moldova, ci este unul de talie internațională. Centrul European de Studii și Inițiative din Italia informează că 51% dintre elevi au suferit bullying în Lituania, 50% dintre studenți în Estonia, 43% în Bulgaria, 31% în Grecia, 25% în Letonia și 15% în Italia, conform datelor colectate pentru cadrul programului finanțat de UE „Campania europeană împotriva bullying”. Iar datele oferite de compania Statista indică, că 37% dintre tinerii ruși de 15 ani au raportat că au fost hărțuiți de cel puțin câteva ori pe lună comparativ cu doar 12% dintre tinerii olandezi de 15 ani, făcând Țările de Jos țara cu cea mai mică pondere de studenți hărțuiți în acest an.
Astfel, elevi din diferite țări și structuri sociale pot fi supuși hărțuirii în școală, ceea ce-i poate marca și pe copiii familiilor de migranți moldoveni. În același timp, diverse studii care au cercetat corelația dintre proveniența etnică și bullying indică concluzii divergente: în timp ce unii oameni de știință au constatat o legătură între faptul că copii proveniți din familii de migranți sunt victime ale bullyingului, alții au ajuns la concluzia că nu contextul migrațional ar sta la baza bullyingului asupra copiilor cu rădăcinile din altă țară. Dimpotrivă, aceleași studii raportează că copiii persoanelor emigrate pot lua rolul de agresor în contextul bullyingului.
De ce este important să atragem atenția acestui fenomen de agresiune?
După cum se explică în „Studiul privind violența împotriva copiilor și tinerilor” lansat de MSMPS, suferințe mintale, gânduri suicidale, dependența de substanțe sunt doar unele din efectele violenței fizice și mintale care are loc în școli, în familie sau în cercul de prieteni și rude. Consecințele bullying-ului, pot fi mult mai grave și de lungă durată. Iată doar câteva dintre cele enumerate de doamna psiholog Veronica Ceban:
- Scăderea considerabilă a stimei și încrederii față de sine.
- Absenteism și/sau abandon școlar.
- Victima nu se poate apăra, nu deține strategii de autoapărare, de respectare, de recunoaștere și setare a propriilor sale limite și granițe psihologice.
- Victimele întâmpină dificultăți la nivel de integrare în grupurile de referință și sunt mai inhibați în relaționarea cu semenii lor.
- Dificultăți de integrare și bună funcționare în câmpul de muncă.
Așadar, gravitatea consecințelor se manifestă anume prin aspectul efectelor negative de lungă durată asupra bunăstării mintale a victimelor.
Pe final, dorim să reiterăm necesitatea conștientizării problematicii acestui fenomen atât în familie cât și în instituțiile de învățământ, pentru că deseori, actorii diverselor acte de violență pot fi aceiași actori care sunt responsabili de protecția copiilor împotriva violenței în primul rând. Pe lângă faptul că anul acesta a fost votată introducerea noțiunii de bullying în Codul Educației, acesta rămâne a fi un fenomen complex și este necesară responsabilizarea fiecărui actor – de la minister, la profesori, la părinți, copii, mass-media, societate civilă, comunitatea donatorilor ș.a.
Resurse la care poți apela în caz de bullying:
- Asistență din partea unui psiholog specializat: aici găsești o listă a specialiștilor oferită de echipa stopbullying.md.
- Telefonul copilului: 116-117.
Acest articol este scris de către Lilia Tusa, fondatoarea Asociației “BUSUIOC” din Italia și Cătălina Albu, producătoarea podcastului “De Ce Nu”, stabilită în Germania, pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova: MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației Konrad Adenauer Republica Moldova. Mentorat pentru realizarea acestui material a fost oferit de către Dorina Baltag (Noroc Olanda) și Victoria Căpătici (Diaspora Connect).
