Războiul din Ucraina pare să intre într-o nouă fază, forțele ruse încercând acum să consolideze câștigurile teritoriale de-a lungul coastei de sud a Ucrainei. Presa internațională pune în evidență susținerea pe care o oferă forțele Occidentale Ucrainei, dar și consecințele acesteia – cum este afectată situația energetică din Uniunea Europeană, cum s-a schimbat opinia publică și politică în Suedia și Finlanda cu privire la aderarea la NATO, precum și traumele și pierderile refugiaților ucraineni care necesită ajutor, inclusiv psihologic.

Redacția britanică BBC informează că în pofida evacuărilor care au avut loc duminică, sute de persoane încă rămân blocate într-o uzină siderurgică din orașul Mariupol. Uzina Azovstal, ultimul bastion al rezistenței ucrainene în orașul portuar din sudul țării, este supusă de săptămâni întregi unui bombardament intens din partea Rusiei. Comandantul Gărzii Naționale, Denys Shlega, a declarat că, deși unii civili au fost evacuați, sute au rămas blocați în continuare, iar forțele rusești au reluat bombardamentele intense asupra zonei. El a adăugat că sunt și „câteva zeci de copii mici se află încă în buncărele de sub uzină”. Un prim grup de evacuați ar fi trebuit să ajungă în orașul Zaporizhzhia, controlat de Ucraina, în cursul zilei de luni - dar eforturile de salvare au înregistrat întârzieri, cauza cărora nu este clară. Cei care au părăsit Mariupol luni au fost evacuați cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, care a organizat un convoi oficial. Mariupol se află aproape în totalitate sub control rusesc, o mare parte din oraș fiind distrusă în urma unor săptămâni de bombardamente rusești și lupte de stradă intense. Postul american CNN relatează că astăzi o lovitură cu rachetă a lovit un cămin din orașul sudic Odesa, printre cei morți și răniți sunt adolescenți. Între timp, forțele ruse se îndreaptă spre est, deoarece Ucraina pretinde mai mult succes în a ocupa teritoriile din jurul Harkivului. De asemenea, rapoartele serviciilor de informații americane sugerează că Rusia va încerca să anexeze regiunile Donețk și Lugansk ocupate de separatiști până la jumătatea lunii mai. Oficialii americani și occidentali cred că Rusia ar putea declara oficial război Ucrainei pe 9 mai.

Deutsche Welle raportează că guvernele americane și britanice și-au intensificat dramatic eforturile de a sprijini Ucraina, confirmând că scopul este acum de a deteriora mașina de război rusească într-o asemenea măsură, încât Rusia să nu se poată recupera curând și să lovească din nou o altă țară. Comparativ cu americanii și britanicii, țările europene sunt mai rezervate în abordarea lor. În Germania, dezbaterea publică cu privire la transporturile de arme către Ucraina s-a intensificat după o scrisoare deschisă a 28 de personalități culturale importante către cancelarul Olaf Schulz. Scrisoarea este o pledoarie împotriva livrării în continuare a armelor grele către Ucraina. Autorii l-au lăudat pe cancelar pentru examinarea atentă a riscurilor de până acum, în timp ce multe alte persoane publice l-au criticat de fapt pe Scholz pentru că este prea slab și nu este suficient de hotărât. Cu o zi înainte de trimiterea scrisorii, parlamentul Germaniei a aprobat (cu o mare majoritate) un alt lot de armament greu către Ucraina. După ce scrisoarea a fost făcută publică, diplomatul ucrainean Andrij Melnyk a atacat-o pe Twitter pe actrița Alice Schwarzer, susținând că poziția ei „feministă” față de violul în masă al femeilor ucrainene de către soldații ruși a fost doar o fațadă pentru a-și ascunde cinismul. Schwarzer a răspuns spunând că Melnyk s-a comportat ca un demagog și și-a rănit țara cu comportamentul său. Nu este prima dată când personalități publice ucrainene i-au atacat pe germani pentru atitudinea lor rezervată față de război. Scrisoarea a adus, de asemenea, o creștere a tensiunilor între partidele politice germane. Atât liberalii, cât și verzii i-au criticat pe autorii scrisorii folosind referiri la cel de-al doilea război mondial. Partidul de stânga „Die Linke” și-a susținut poziția pacifistă și a susținut scrisoarea. Sondajele arată că 45% dintre germani sunt în favoarea livrării de arme grele Ucrainei, în timp ce un procent la fel de mare este împotrivă.

Între timp, tema majoră din spațiul de dezbateri publice din Rusia, limitat la câteva talk-show-uri difuzate la televiziunea federală, este acum despre utilizarea armelor nucleare în cazul în care războiul din Ucraina ar merge prost pentru ruși. Popularul vlogger rus, jurnalist și critic al regimului, Ilja Varlamov, a rezumat declarațiile făcute de mai multe instrumente de propagandă rusești în ultimele zile în programul său săptămânal  “Ce se întâmplă?”. Aceste declarații susțin că dacă Rusia ar pierde pe câmpul de luptă ucrainean, acest lucru s-ar datora interferenței occidentale. O astfel de interferență ar fi un pretext pentru a escalada cu arme nucleare, declanșând un al treilea război mondial. Soloviov, poate cel mai cunoscut propagandist, pare să creadă că Rusia nu ar avea nimic de pierdut, iar oamenii săi „ar merge în rai”. Politicianul rus și fostul viceguvernator al Sankt Petersburgului a făcut apel la Putin într-o scrisoare deschisă, rugându-l să nu-i asculte pe susținătorii războiului nuclear și rugându-l să se gândească la copiii săi și la copiii Rusiei. Cu toate acestea, Varlamov spune că această cerere nu va avea sorț de izbândă, deoarece Putin însuși a amenințat în mod repetat cu folosirea armelor nucleare încă de la începutul războiului. Varlamov le reamintește telespectatorilor săi că eforturile de reparare și reconstrucție a 30 adăposturi vechi nucleare sovietice sunt acum în drum spre Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei. El concluzionează cu cinism că adăposturile vor fi cel puțin suficient de mari pentru a ascunde elita guvernatoare a regiunii în cazul unui atac nuclear.

Iar în spațiul public și cel politic din Suedia se discută intens aderarea la NATO. Guvernul suedez ia în considerare aderarea la NATO (împreună cu Finlanda), iar forțele armate suedeze își pregătesc apărarea împotriva unui posibil atac rusesc, mai ales pe insula Gotland. Euronews a publicat un articol și un reportaj video pe această temă. Prima parte a articolului este scrisă în stilul unui raport, care glorifică subtil exercițiile și trupele suedeze. Comandantul de regiment al forțelor de pe Gotland este citat spunând „avem o mare pregătire pentru Gotland. Gotland poate fi apărat și va fi apărat.” În plus, el solicită mai multă apărare aeriană și tancuri pentru a întări capacitățile defensive suedeze pe insulă. Anterior, Moscova a precizat clar că va răspunde extinderii NATO cu Suedia și Finlanda prin staționarea de rachete nucleare Iskander în enclava rusă Kaliningrad, ceea ce ar crește dramatic tensiunile în Marea Baltică. În prezent, se pare că extinderea se va întâmpla, deoarece politicienii și publicul atât din Suedia, cât și din Finlanda și-au schimbat drastic pozițiile în favoarea aderării. Publicația Washington Post reamintește că soldații finlandezi lucrează cu NATO din anii 1990. Atât Finlanda, cât și Suedia au contribuit la misiuni în Balcani, Afganistan și Irak. Ambele forțe sunt foarte interoperabile cu forțele NATO. Finlanda a intensificat cooperarea cu NATO după ce Rusia a anexat Crimeea, dar oficial, nu a aderat la organizație pentru că finlandezii s-au simțit mai în siguranță în afara alianței. Atacul lui Putin asupra Ucrainei a schimbat această viziune practic peste noapte. Majoritatea finlandezilor spun acum că ar fi mai în siguranță în cadrul NATO. „Dacă Putin poate să-și măcelărească frații, surorile și verii slavi în Ucraina, nimic nu-l împiedică să facă asta și în Finlanda”, a spus Alexander Stubb, fostulul prim-ministru finlandez. Conform autoarei materialului de analiză din Washington Post, NATO, Statele Unite și U.E. planifică acum izolarea pe termen lung a Rusiei, marcând revenirea izolării în stilul Războiului Rece după ani de coexistență și cooperare. Conform opiniei fostului prim-ministru al Finlandei, „Ceea ce vedem acum este împărțirea semi-permanentă a Europei în două.” Pe de o parte, spune el, avem o Rusie agresivă și autoritară și cobeligeranta ei, Belarus. Pe de altă parte, avem mai mult de 30 de democrații unite de un dușman comun.

În același timp, presa internațională anunță despre întrunirea de urgență a miniștrilor europeni la Bruxelles pentru a discuta despre situația energetică din Uniunea Europeană. Ieri, au fost discutate problemele aprovizionării Poloniei și Bulgariei cu gaz rusesc și boicotarea petrolului rusesc, informează agenția belgiană RTBF. „Am refuzat să plătim gazul rusesc în ruble, iar Rusia ne-a întrerupt aprovizionarea, dar suntem în siguranță”, a asigurat ministra poloneză Anna Moskwa. Rezervele poloneze de gaz „vor fi la 100% din capacitate pentru această iarnă” întrucât compania americană GNL a început să asigure țara cu gaze prin Lituania și, de asemenea, se va furniza gaz din Norvegia prin Danemarca. Publicația franceză Le Figaro subliniază că Uniunea Europeană refuză să plătească pentru achizițiile sale de gaz din Rusia în ruble și trebuie să se pregătească pentru o întrerupere a aprovizionării sale. Solicitarea Moscovei de a plăti achizițiile în ruble este „o modificare unilaterală și nejustificată a contractelor și este legitim să o respingem”, a spus comisarul pentru energie, Kadri Simson. „97% dintre contracte (încheiate de companiile europene) specifică moneda de plată care este fie euro, fie dolarul american”, a spus ea. Publicația luxembrugheză Luxemburger Wort explică cum războiul din Ucraina a accelerat creșterea prețurilor la energie, ducând la o inflație fără precedent, cuplată cu o creștere constantă în Europa. Combinația acestor două fenomene ridică spectrul stagflației. De exemplu, în Franța, ultimii indicatori economici publicați vineri, 29 aprilie, trezesc temeri de începutul stagflației (o situație în care rata inflației este ridicată, rata creșterii economice încetinește, iar șomajul rămâne constant ridicat). Creșterea franceză este în stagnare în primul trimestru, combinată cu o inflație de 4,8% pe an, un record în Franța din 1985. 

Agenția Reuters reamintește că Rusia furnizează 40% din gazele UE și 26% din importurile sale de petrol, o dependență care înseamnă că Germania și alții au opus rezistență până acum solicitărilor de oprire bruscă a importurilor de combustibil rusești de teama unor daune economice. Conform redacției Politico, Comisia Europeană va propune eliminarea treptată a petrolului rusesc până la sfârșitul anului. Veniturile provenite din exporturile de energie au fost esențiale pentru finanțarea invaziei Moscovei în Ucraina. În acest sens, Comisia Europeană urmează să propună eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, declară diplomații europeni. Renunțarea treptată la petrolul rusesc este menită să asigure că Germania, principala putere economică a blocului, rămâne la bord și să reducă la minimum perturbările de pe piețele internaționale de petrol. Pozițiile statelor membre totuși nu sunt consolidate: Reuters relatează că Austria, Ungaria, Italia și Slovacia au avut și ele rezerve în acest weekend cu privire la ideea unui embargo petrolier, conform spuselor unor diplomați europeni. Potrivit materialului din Politico, diplomații au declarat că Comisia va propune o formă de excepții sau măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea de surse alternative de aprovizionare. În ultimele săptămâni, Ungaria a apărut ca unul dintre cele mai mari obstacole în calea continuării sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc. Diplomații maghiari au subliniat că preocupările țării sunt de natură economică, nu politică, iar aceste declarații au deschis calea spre un compromis politic care ar lua în calcul aceste îngrijorări. Următorul pachet de sancțiuni va include eliminarea treptată a petrolului, dar și sancțiuni suplimentare pentru anumite persoane și bănci rusești precum Sberbank. Alte țări UE într-o situație sensibilă sunt, totuși, pregătite să susține embargoul. Într-un reportaj adițional, Reuters informează că Germania a redus ponderea petrolului rusesc de la 35% la 12% înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. Iar Ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat că „Germania nu este împotriva interzicerii petrolului asupra Rusiei. Desigur, este o sarcină grea de suportat, dar am fi gata să facem asta.” Potrivit agenției RTBF, deși Belgia depinde în proporție de până la 30% de petrolul rusesc, Ministra Tinne Van Der Straten a declarat că Belgia va susține totuși ideea unui embargo gradual asupra importurilor de petrol rusesc în UE. 

Dincolo de analize de securitate și economie, analiștii The Economist informează că refugiații ucraineni au nevoie de ajutor psihologic care deseori nu este oferit de țările gază. Peste 5 milioane de oameni au fugit din calea invaziei rusești, iar mulți dintre ei au dus cu ei traume și pierderi. Acest lucru a fost agravat de stresul economic de a trăi în străinătate și de separarea familiilor - bărbații ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani trebuie să rămână și să ajute la apărarea țării lor. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat în martie că cel puțin o jumătate de milion de refugiați suferă de probleme de sănătate mintală. Acest lucru a copleșit infrastructura de sănătate mintală a gazdelor lor din Europa de Est, care în cele mai multe cazuri era deja incapabilă să satisfacă necesitățile pacienților. Conform autorilor, aceste probleme sunt rezultatul unei neglijențe de lungă durată a sănătății mintale în Europa de Est. Polonia, principala destinație pentru refugiați și locul de reședință a mai mult de jumătate dintre ei, avea o treime din numărul de psihiatri pe cap de locuitor față de Germania. Polonia cheltuiește doar 3,4% din bugetul de sănătate pentru sănătatea mintală, cel mai scăzut nivel din UE, cu excepția Bulgariei. În Slovacia, țara vecină, este nevoie în medie de trei luni pentru a obține o programare la psihiatrie. Pentru a remedia lacunele, UE a sugerat ca țările să recunoască calificările profesioniștilor ucraineni pentru a le permite să lucreze cu serviciile locale. De asemenea, UE a promis o finanțare de 9 milioane de euro pentru ONG-urile care oferă asistență psihologică. Gabriella Brent de la Amna, un grup umanitar, spune că o mare parte din "primul ajutor psihologic" se reduce la reducerea riscurilor și poate fi oferit de voluntari calificați. Înțelegerea limbii și a contextului pacienților îi poate face pe aceștia mai eficienți ca primii respondenți decât profesioniștii străini.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media. 

Sursa foto: AP, Felipe Dana