Fie că suntem conștienți sau nu de acest lucru, fiecare dintre noi este, volens nolens, ambasador al țării sale. De la felul în care ne comportăm, cum gândim și cum comunicăm despre țara noastră, până la conștientizarea că fiecare dintre noi poate și are dreptul de a modela politicile statului său. De fapt, conceptul de „diplomație cetățenească” face referință anume la acest rol al cetățeanului de modelare a politicii externe, fenomen utilizat pe larg de către SUA. Deși nu avem o definiție unanim recunoscută, diplomația cetățenească nicidecum nu înlocuiește profesia de diplomat sau funcția de ambasador al unei țări, care promovează interesele de politică externă a țării și sunt direct responsabili de menținerea relațiilor cu alte țări. Mai degrabă o complementează pentru că pune accent pe responsabilitățile cetățeanului de a înțelege impactul personal pe care îl poate avea la nivel de comunitate, de stat sau chiar la nivel global.
Atunci când am inițiat proiectul Democrația la Raport, în cadrul căruia am desfășurat training-ul Diplomația Cetățenească, am intenționat să dăm o altă conotație relației cetățean-stat, una care transcede exercitarea dreptului de a merge la vot. Or, anume implicarea cetățeanului în îmbunătățirea proceselor democratice prin intermediul grupurilor de inițiativă, comunităților, organizațiilor non-guvernamentale, poate ajuta liderii în gestionarea mai bună a provocărilor cu care se confruntă societatea. Aceasta nu mai ține de domeniul science fiction nici pentru țara noastră, avem destule exemple de diplomație cetățenească în acest sens – activitatea platformelor Diaspora Connect, O Femeie, a grupului de inițiativă Moldova4EU Diaspora Task Force, activitatea membrelor Fundației Noroc Olanda în cadrul programului Fapte Bune pe Roți sau EUDiF – sunt doar câteva din multiplele exemple existente, inițiate din diasporă.
Pentru ca o provocare identificată de cetățean să ajungă pe agenda politică, factorii de decizie trebuie să fie conștienți de existența problemei și trebuie să se ajungă la un consens că acțiunea asupra problemei este necesară și că soluția intră în responsabilitatea guvernului. Anume în acest moment rolul diplomației cetățenești este important, pentru că cetățeanul se poate responsabiliza, prin activități de advocacy, și să sensibilizeze opinia publică despre problema cu care se confruntă societatea și să aducă vizibilitate acestei probleme astfel încât ea să ajungă pe agenda factorilor de decizie. În cadrul training-ului s-au format patru echipe mixte (cu participanți care locuiesc în diasporă și în țară), care au identificat o problemă cu care se confruntă societatea noastră și și-au propus să o pună pe agenda publică prin sensibilizarea despre gravitatea problemei, oferind alternative pentru soluționarea problemei și, astfel, responsabilizând concetățenii săi.
Agenda publică contează pentru că reflectă setul mai larg de preocupări din cadrul societății, care sunt văzute ca având nevoie de a fi preluate de factorii de decizie. Cheia succesului în stabilirea acestei agende este identificarea problemei. În cadrul training-ului am oferit o serie de instrumente de cercetare pentru a facilita procesul de identificare a problemei, care este crucial și mizează pe investigarea și validarea problemei. De asemenea, le-am explicat participanților despre instrumentele de storytelling și de jurnalism mobil, pe care au avut ocazia să le practice. Aceasta le-a oferit participanților, pe parcursul lunii noiembrie, posibilitatea să dezvolte câteva produse multimedia, printre care – articole de opinie și articole explicative despre fenomenul bullying în școli, eficiența energetică, pregătirea pentru piața muncii a studenților și importanța programelor de prevenție a cancerului – care vor fi publicate pe parcursul următoarei săptămâni.
Vă invit pe pagina fundației Noroc Olanda, unde vom face publice atât articolele, cât și emisiunile de discuție Sofa Talks pe marginea celor patru probleme identificate de către echipele noastre.
Acest articol este scris de către Dorina Baltag, doctor în științe politice, pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova: MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației Konrad Adenauer Republica Moldova.
