La 2 săptămâni de la invazia Rusiei în Ucraina, tot mai mulți cetățeni ruși părăsesc țara, informează Al Jazeera. Descurajați de războiul din Ucraina, speriați de presiunea sancțiunilor internaționale și îngrijorați de represiunea vocilor critice, aceștia decid să fugă din țară. Cu toate acestea, opțiunile lor sunt limitate în urma închiderii aproape complete a spațiului aerian european pentru toate zborurile de intrare și ieșire din Rusia. Conform articolului, cei care doresc să plece spre Europa, aleg să traverseze frontiera terestră cu Finlanda sau cu țările baltice. Cei care nu dispun de vize europene, se îndreaptă spre Georgia, Armenia și Turcia. În același context, Euronews informează că printre cei rămași în țară, tot mai mulți cetățeni apelează la VPN-uri, sau rețele private virtuale, pentru a ocoli cenzura informațională instituită de regimul de la Kremlin și pentru a menține deschise canalele de acces la informații din afara Rusiei.
Radio-Televiziunea Belgiană RTBF anunță că Parlamentul European va pune una dintre clădirile sale de la Bruxelles la dispoziția refugiaților ucraineni, conform declarației președintei Parlamentului UE, Roberta Metsola, în cadrul unei ceremonii de sprijin pentru Ucraina la sediul său din Strasbourg. Potrivit secretarului de stat belgian pentru azil și migrație, Sammy Mahdi, intervievat de RTBF, Belgia se așteaptă să primească 200.000 de refugiați ucraineni. La randul său, și statele non-UE sunt dispuse să primească refugiați. Teleradio elvețian RTS explică că Elveția promite că le va acorda refugiaților ucraineni „statutul de protecție S”, care ar trebui să le faciliteze primirea, dar așa cum acest sistem nu a fost niciodată activat, implementarea lui ar putea deveni problematică. Agenția canadiană La Presse informează că și Canada este pregătită să primească ucrainenii care fug de război, conform declarațiilor Ministrului Imigrării al Canadei, Sean Fraser. Guvernul Canadei dorește să aprobe cât mai multe cereri pentru autorizații de călătorie de urgență care să permită ucrainenilor să rămână în Canada timp de doi ani. Cu toate acestea, va fi stabilită o limită pentru programul special de sponsorizare pentru reîntregirea familiei.
În această perioadă capitalele țărilor din Vest iau poziții diferite cu privire la interzicerea utilizării petrolului și gazului rusesc. Marea Britanie a cerut tuturor țărilor membre G7 să înceteze utilizarea petrolului și gazelor rusești, precum fac Londra și Washington, informează postul TV France 24. Țările membre UE, însă, nu doresc să interzică deocamdată importurile rusești de energie, așa cum au anunțat marți Statele Unite și Marea Britanie. Secretarul britanic de politici externe, Liz Truss, a cerut partenerilor săi să dubleze sancțiunile. Aceasta ar presupune și o deconectare „totală” a băncilor rusești de la sistemul internațional Swift. Uniunea Europeană a deconectat deja șapte bănci rusești de la această platformă de mesagerie securizată care permite operațiuni cheie, dar a avut grijă în această etapă să cruțe două mari instituții financiare strâns legate de sectorul hidrocarburilor, din cauza dependenței puternice a mai multor state europene de Rusia.
Peste ocean, președintele SUA, Joe Biden a declarat deja că interzice toate importurile de petrol, gaze și energie rusești, conform comunicatului Casei Albe de la Washington. În acest sens, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov a spus că Statele Unite poartă de facto un război economic cu Rusia, relatează agenția de presă rusă Tass. Iar viceprim-ministrul rus, Alexandr Novak, a declarat că Rusia are tot dreptul să ia o decizie „în oglindă”. „În legătură cu acuzațiile nefondate la adresa Rusiei cu privire la criza energetică din Europa și impunerea unei interdicții asupra Nord Stream 2, avem dreptul să luăm o decizie „în oglindă” și să impunem un embargo asupra livrării gazului natural prin gazoductul „Nord Stream 1”, anunță agenția de presă Interfax. Iar astăzi, liderii Uniunii Europene sunt în reuniune la Versailles pentru a discuta despre războiul din Ucraina. După cum anunță postul Teleradio elvețian RTS, se va discuta în special despre independența energetică, dat fiind faptul ca 45% din gazul importat în Europa provine din Rusia. Scopul este de a pune bazele unei Europe mai suverane și de a consolida modelul economic al UE, pentru că acest război evidențiază slăbiciunile Europei, atât în ceea ce privește apărarea, cât și în ceea ce privește economia. Acesta este un moment decisiv pentru Europa, a explicat pentru RTS premierul belgian, Alexander De Croo.
Washingon Post relatează că politica externă a Japoniei devine mai asertivă după ce Rusia a invadat Ucraina. Analistul Yukari Easton explică pentru Japan Times ce înseamnă atacul Rusiei asupra Ucrainei pentru Japonia, punând accent pe faptul că după invazia lui Putin, Tokyo trebuie să se gândească mai mult la structura sa de apărare. Agenția de presă rusă Gazeta.ru de asemenea a relatat declarațiile Prim-ministrului japonez Fumio Kishida care a numit partea de sud a Insulelor Kurile „teritorii ancestrale” ale Japoniei în cadrul unei dezbateri în parlamentul țării. Prim-ministrul Kishida a precizat: “considerăm [Insulele Kurile de sud] teritoriile noastre ancestrale, precum și teritoriile spre care se extinde suveranitatea țării noastre ”. Totodată, Japonia s-a alăturat sancțiunilor, inclusiv a înghețat bunurile oligarhilor ruși. Agenția de presă Deutsche Welle concretizează că aceste insule sunt cunoscute sub numele de Kurile de Sud din Rusia și Teritoriile de Nord din Japonia, și au fost capturate de Armata Roșie a Uniunii Sovietice în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Până în prezent, Japonia susține că insulele sunt teritoriul său suveran și ar trebui să fie readuse sub controlul său. Deși au existat discuții cu guvernele ruse anterioare care păreau uneori să facă progrese în această direcție, președintele Putin și-a întărit în ultimii ani hotărârea de a menține insulele sub controlul său. Ca urmare a disputei, Japonia și Rusia încă nu au semnat o declarație oficială de încheiere a războiului.
În contextul alinierii Japoniei la sancțiuni și evidențierii problematicii de revendicare a dreptului asupra insulelor Kurile, președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege prin care acordă avantaje fiscale noilor organizații înregistrate pe Insulele Kurile. Agenția de presă rusă Ria Novosti anunță că legea oferă beneficii fiscale organizațiilor înregistrate pe teritoriul districtului urban Kurile de Sud, Kurile sau Kurile de Nord după 1 ianuarie 2022. Astfel de organizații în termen de 20 de ani de la data înregistrării nu vor fi recunoscute ca plătitoare de impozite pe venit și proprietate, impozite pe teren și transport. În plus, aceștia vor putea aplica rate reduse ale primelor de asigurare în valoare totală de 7,6%.
În contextul sancțiunilor economice aplicate Federației Ruse de către statele occidentale, Președintele rus Vladimir Putin a semnat un nou decret privind măsuri economice speciale pentru securitatea Federației Ruse. Președintele a dat instrucțiuni să asigure până la 31 decembrie interdicția și restricțiile privind exportul din țară și/sau importul în Rusia a anumitor produse și materii prime aprobate în lista guvernului. Măsurile au fost luate în completarea decretelor prezidențiale publicate anterior „Cu privire la aplicarea măsurilor economice speciale în legătură cu acțiunile neprietenoase ale Statelor Unite, ale statelor străine și ale organizațiilor internaționale care le-au aderat” și „Cu privire la măsurile economice temporare suplimentare pentru a asigura stabilitatea financiară a Federației Ruse”, relatează agenția de presă rusă Gazeta.ru.
Partenerii internaționali ai Ucrainei de asemenea discută sprijinul în formă de echipament militar a fi acordat Ucrainei. Agenția canadiană La Presse relatează despre vizita premierului Trudeau la Berlin, unde acesta a a anunțat că Canada va trimite încă 50 de milioane suplimentare de echipamente militare înalt specializate. Acestea includ printre altele camere fabricate în Canada pentru dronele de supraveghere. Premierul a mai indicat că a avut o conversație telefonică cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, și că acesta a acceptat o invitație de a se adresa eventual Parlamentului canadian. Președintele Zelensky a scris pe Twitter că cei doi au convenit asupra unor măsuri diplomatice suplimentare împotriva Moscovei. Între timp, surpize au apărut între SUA și Polonia la acest subiect. În urma negocierilor între Washington și Varșovia privind transferul avioanelor MiG-29 către Ucraina, analiștii de la redacția Politico identifică propunerea Poloniei drept o surpriză pentru Guvernul SUA. Reamintim că marți, Guvernul polonez a declarat că este gata să transfere cele 28 de avioane de luptă Americii, pentru a fi predate piloților ucraineni în lupta împotriva invaziei rusești, în schimbul altor avioane americane uzate cu capacități similare. Transferând avioanele în custodia americană, în loc să le predea direct ucrainenilor, guvernul polonez ar evita provocarea logistică de a trece avioanele peste graniță, deși nu este clar dacă SUA ar putea accepta în mod legal transferul avioanelor poloneze. Autorii informează că această declarație a sosit complet neașteptat, după ce conducerea de la Varșovia a negat cu vehemență că se gândește să doneze MiG-urile Ucrainei. Cu toate astea, Departamentul Apărării al SUA a refuzat încheierea acestui acord, pe care nu îl consideră unul sustenabil.
În acest timp, publicația germană Tagesschau informează că centrala nucleară de la Cernobîl a fost deconectată de la energie electrică. Din momentul în care a fost preluată de trupele rusești, centrala nucleară a devenit tot mai izolată de lumea exterioară. Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că sistemele de monitorizare a ruinelor nucleare nu mai transmit date către agenție, iar acest lucru face aproape imposibilă monitorizarea potențialelor scurgeri de material radioactiv. Dmytro Kuleba, Ministrul de Externe al Ucrainei a avertizat despre posibile creșteri ale nivelului de radiație. Conform acestuia, scurgerile de radiații sunt iminente pentru că generatoarele diesel nu vor putea compensa o sistare de energie decât pentru 48 de ore. Cu toate astea, AIEA a dezmințit declarațiile lui Kuleba, explicând că în pofida întreruperii energiei electrice, elementele combustibile se află în recipiente de răcire suficient de mari ca să poată disipa căldură chiar și fără energie electrică, adăugând că „AIEA nu vede niciun impact critic asupra siguranței”.
Rețeaua de știri americană (versiunea în limba rusă), Golosameriki.com, informează că Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba și ministrul rus de externe Serghei Lavrov au convenit să se întâlnească astăzi în Turcia. Potrivit ministrului de externe turc Mevlut Cavusoglu, întâlnirea se va desfășura pe marginea Forumului Diplomatic Anatolian. Agenția Reuters reamintește că delegațiile din cele două țări au purtat anterior trei runde de discuții, două în Belarus și una în Ucraina. În ciuda unor semne pozitive privind aranjamentele umanitare, aceste negocieri au avut un impact redus.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursa foto: Financial Times
