Analiza presei din această săptămână nuanțează diferite poziții pe mapamondul geopolitic în contextul războiului din Ucraina a Chinei, Turciei și Serbiei, precum și poziția Rusiei vis-a-vis state precum Suedia, Finlanda și Japonia. De asemenea aflăm despre cât de dramatic a schimbat războiul din Ucraina economia Rusiei și care este miza din războiul din Ucraina pentru noua constelație a lumii.

Jurnaliștii de la New York Times anunță că propaganda rusească rezonează din ce în ce mai mult în canalele oficiale și de mass-media în China, subminând eforturile diplomatice americane și europene. Într-un ziar al Partidului Comunist Chinez, un articol a declarat că rușii au oferit dovezi definitive pentru a demonstra că fotografiile înfiorătoare cu cadavre pe străzile din Bucha, o suburbie a capitalei Ucrainei, Kiev, au fost o farsă. Un post de televiziune al partidului din Shanghai a declarat că guvernul ucrainean a creat aceste tablouri macabre pentru a câștiga simpatia Occidentului. Cu doar o lună în urmă, Casa Albă a avertizat China să nu amplifice campania Rusiei de dezinformare cu privire la războiul din Ucraina. Eforturile chinezești s-au intensificat oricum, contrazicând și contestând politicile capitalelor NATO, chiar și atunci când Rusia s-a confruntat cu o nouă condamnare pentru crimele de la Bucha și alte atrocități din ultimele zile. Propaganda a contestat eforturile Occidentului de a izola Rusia din punct de vedere diplomatic, în special în Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, care au fost un teren fertil pentru teoriile conspiraționiste și neîncrederea în Statele Unite. Acest fapt se evidențiază în conținutul declarațiilor făcute de către oficialii chinezi. Conform agenției de presă GlobalTimes China, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Zhao Lijian, a declarat că SUA nu au dreptul să închidă ochii, întrucât nu au oferit o explicație convingătoare cu privire la problema activităților sale militare biologice.

Conform New York Times, campania din partea Chinei a subminat și mai mult efortul țării de a se prezenta ca un actor neutru în război, dornic să promoveze o rezolvare pașnică.„Rusia și China împărtășesc de mult timp neîncrederea și animozitatea față de Occident”, a declarat Bret Schafer, un analist care urmărește dezinformarea pentru Alliance for Securing Democracy, un grup non-profit din Washington. Rezultatul a fost crearea unei realități alternative a războiului - nu doar pentru consumul cetățenilor chinezi, ci și pentru o audiență globală. Printre țările prinse în acest tandem se enumeră Serbia, care pare să împărtășească o poziție prietenoasă Chinei. GlobalTimes China relateză că Serbia a achiziționat sistemul chinez de rachete de apărare aeriană FK-3, fapt confirmat în această săptămână de către președintele sârb Aleksandar Vucic. Președintele Vucic a explicat pentru China Central Television că Serbia a achiziționat sistemul în mod transparent, respectând legile și reglementările, și a urmat procedurile. Vucic a fost acuzat de alți politicieni că „înarmează țara prin mâinile concurenților din Europa și NATO”. Wang Yanan, redactorul-șef al revistei Aerospace Knowledge, a declarat pentru Global Times că acesta va juca un rol foarte important pentru Serbia într-un moment în care situația de securitate din Europa se schimbă. 

Așadar, pe măsură ce războiul dintre Rusia și Ucraina continuă, multe țări gravitează spre sau se îndepărtează de Occident. Experții de la Centrul de Analize Carnegie, pun în discuție că invazia Ucrainei de către Rusia reprezintă un set nou și din ce în ce mai complex de provocări pentru Turcia. Până acum, Turcia a avut, în cea mai mare parte, o poziție convergentă cu aliații săi occidentali în sprijinirea Ucrainei, evitând, în același tim,p să ardă poduri cu Rusia. Dar, pe măsură ce Turcia încearcă să-și valorifice poziția regională pentru a facilita discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina, expunerea sa față de Rusia pe mai multe fronturi și cooperarea cu Ucraina prezintă provocări pentru Turcia. Agenția Al Jazeera prezintă cifrelor publicate de Adunarea Exportatorilor Turci conform cărora exporturile Turciei către Ucraina în domeniul apărării au crescut în primul trimestru al anului 2022, majoritatea vânzărilor având loc cu o lună înainte de invazia Rusiei. De exmplu, Ucraina a comandat 16 drone TB2 în luna ianuarie a acestui an și a cumpărat anterior cel puțin 20, dintre care unele au fost utilizate anul trecut în regiunea de est a Donbasului. Renumite pentru că sunt accesibile și sofisticate, dronele turcești au jucat un rol cheie în apărarea armatei ucrainene împotriva invaziei ruse. În același timp, Al Jazeera raportează că Turcia are și o relație lucrativă cu Rusia - care deranjează aliații NATO ai Ankarei – de exemplu, aceștia au fost deranjați de achiziționarea sistemului de apărare antirachetă S-400, fabricat de Rusia, de către Turcia. Reamintim că în sinteze anterioarea am relatat și poziția Turciei cu privire la sancțiuni - Ankara a criticat invazia Rusiei, dar nu a impus sancțiuni Moscovei în conformitate cu aliații săi NATO.

Între timp agenția de presă turcă Anadolu informează că Ankara va continua să depună eforturi pentru a organiza noi întâlniri între delegațiile Rusiei și Ucrainei în vederea reluării negocierilor. În ceea ce privește probabilitatea unei întâlniri între liderii rus și ucrainean în Turcia, ministrul turc de externe, Mevlut Çavușoğl a declarat că totul depinde de un răspuns pozitiv din partea liderului rus Vladimir Putin.

În Germania, respingerea autorităților ucrainene de a-l găzdui pe președintele german Steinmeier a fost cap de afiș în presa nemțească. Publicația Welt relatează despre reacțiile din politica germană. Se spune că guvernul german nu înțelege prea mult mesajul puternic al președintelui ucrainean Zelensky către președintele german Steinmeier. Guvernul german încearcă acum să minimizeze daunele aduse legăturilor diplomatice. Steinmeier plănuia o vizită la Kiev împreună cu colegul său polonez Duda și alți parteneri europeni. Motivul respingerii dat de ucraineni a fost cooperarea, pozitivă, pe care Steinmeier a avut-o cu Rusia în ultimii ani. Diferite fracțiuni ale parlamentului german și-au exprimat nemulțumirea față de această mișcare. În trecut, Steinmeier a făcut într-adevăr multe pentru a nu antagoniza Rusia, dar la scurt timp după invadarea Ucrainei de către Rusia, Steinmeier și-a cerut rapid scuze pentru atitudinea sa anterioară față de țară. După ce Ucraina l-a respins pe președinte, ei l-au invitat în schimb pe cancelar, sugerând că mișcarea a fost făcută personal împotriva lui Steinmeier. În ciuda disputei, cancelarul german Scholz a asigurat presa că Germania va continua să furnizeze Ucrainei arme pentru a lupta împotriva invaziei ruse. 

La subiectul livrării de arme Ucrainei, publicația Politico anunță că Vicecancelarul Germaniei, Robert Habeck, avertizează că livrările de tancuri către Ucraina ar putea transforma Occidentul într-o "țintă" a Rusiei. Declarația vine ca răspuns cererilor de trimitere de tancuri în Ucraina, acesta afirmând că astfel de decizii ar trebui să fie agreate de toate țările NATO. Habeck, membru al Partidului Verzilor, declarase cu doar două zile în urmă că "orice lucru care ajută armata ucraineană acum trebuie livrat rapid", ca răspuns la cererile Kievului ca Germania să trimită tancuri și artilerie. Dar joi, vorbind pentru Politico la un miting electoral local în orașul Kiel din nordul Germaniei, el a adoptat o poziție diferită, mai apropiată de cea a șefului său social-democrat, cancelarul Olaf Scholz. „Armele grele sunt sinonime cu tancurile, iar toate țările NATO au exclus până acum acest lucru pentru a nu deveni ele însele ținte”, a declarat Habeck, care este și ministrul german al economiei și climei, adăugând că ar trebui să revină NATO să decidă „dacă schimbăm această linie convenită anterior, sau nu”. Scholz a ezitat să trimită arme grele în Ucraina, susținând că Germania ar trebui să ajungă mai întâi la o linie comună cu aliații înainte de a accepta să trimită tancuri.
Între timp ăn Rusia, politica externă pare să ia o nouă turnură, iar economia este afectată dramatic, drept consecință a războiului din Ucraina pornit de Federația Rusă. Conform redacției Euronews, Rusia amenință că își va consolida armata din Marea Baltică în cazul în care Finlanda sau Suedia va aderă la NATO. Dmitri Medvedev a scris joi într-o postare pe Telegram că, dacă aceste țări se vor alătura alianței militare occidentale, nu va exista niciun „statut de zonă liberă de arme nucleare a Mării Baltice”. Fostul președinte și prim-ministru rus a precizat că acest lucru ar însemna mai multe forțe terestre și apărare aeriană, precum și desfășurarea unor ”forțe navale semnificative” în Golful Finlandei. El a spus că aderarea Finlandei sau a Suediei la NATO ar însemna că „lungimea frontierelor terestre ale alianței cu Rusia va fi mai mult decât dublă”. „În mod natural, aceste frontiere vor trebui să fie întărite”, a adăugat el. Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, a fost citat de Baltic News Service spunând că amenințările sunt „ciudate”, deoarece în regiunea Kaliningrad există deja arme nucleare. În timp ce atât Finlanda, cât și Suedia au ezitat anterior să se alăture alianței, războiul din Ucraina a schimbat discuția. Finlanda împarte cu Rusia o frontieră terestră de 1.340 de kilometri. Premierul finlandez Sanna Martin a declarat că țara va decide dacă va solicita aderarea la NATO în „săptămâni, nu în luni”, afirmând că războiul din Ucraina a schimbat „totul”.

De asemenea în Orientul Îndepărtat se amplifică tensiunile dintre Rusia și Japonia. Potrivit agenției ruse de presă RIA Novosti, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova a declarat că Japonia s-a arătat complice al neonazismului și dăunează propriei securități, după ce a scos de pe lista structurilor teroriste batalionul Azov, împotriva cărei luptători s-a deschis un dosar penal în Federația Rusă. Astfel armata rusă devine tot mai activă în vecinătatea Japoniei. Agenția de presă Japan News relatează despre faptul că două submarine ale flotei marinei rusești din Pacific au testat rachete de croazieră Kalibr, lovind o țintă în Marea Japoniei. Guvernul japonez a transmis Moscovei, pe canale diplomatice, îngrijorarea sa cu privire la exercițiul cu rachete: „În ultimii ani, activitățile militare rusești în apropierea țării noastre au avut tendința de a crește”, a declarat secretarul-șef al cabinetului Hirokazu Matsuno într-o conferință de presă. Dintr-un alt reportaj realizat de agenția Japan Times aflăm că Japonia a decis să co-sponsorizeze o rezoluție propusă de Liechtenstein pentru a cere responsabilizarea țărilor cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Aceasta are loc după ce în februarie, Rusia a opus veto unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care ar fi cerut Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei și să își retragă toate trupele. Rezoluția propusă de Liechtenstein, care impune organizarea unei reuniuni a Adunării Generale a ONU ori de câte ori este exercitat un drept de veto în Consiliul de Securitate, a obținut sprijinul a zeci de națiuni, inclusiv al Statelor Unite, aliat al Japoniei și membru permanent al Consiliului. 

O lună și jumătate de război în Ucraina a schimbat dramatic economia Rusiei și nu tocmai înspre bine, relatează agenția Meduza. Articolul începe cu citatul „Va fi o economie de supraviețuire. sau în cel mai bun caz o economie stagnată”. Sancțiunile actuale asupra economiei ruse sunt mai dure decât oricând, Rusia se îndreaptă către imposibilitatea achitării datoriei externe. Economistul rus Ivan Lubimov este de părerea că economia Rusiei se va „simplifica” drastic. Sectoarele mici ale economiei ruse care se concentrau pe servicii și exportul de produse manufacturate se vor se vor restrânge, iar Rusia va reveni probabil la exportul în mare parte de bunuri primare, cum ar fi materii prime și cereale. Deși nu va înlocui toate fostele piețe din Europa, unele produse pot fi redirecționate către alți membri non-Occindetali, precum Belarus sau Kazahstan. Se așteaptă, de asemenea, că industriile de producție din interiorul Rusiei vor întâmpina probleme în lanțurile lor de aprovizionare. Unele produse ar putea fi fabricate în Rusia în scurt timp, dar alte produse complexe, cum ar fi cipurile de computer, vor fi mai dificil de produs pe plan intern, explică . Lubimov. Cu toate acestea, reportajul Meduza accentuează că cel mai mare șoc pentru economia rusă va fi probabil momentul în care Uniunea Europeană va reuși să elimine treptat combustibilii fosili din Rusia. 

Analiză elaborată de The Economist, recentrează discuția și pune în discuție miza în acest război. Războiul este în primul rând despre soarta a 44 de milioane de ucraineni. Însă, conform autorilor, în ruinele distruse din Mariupol și Harkov este în joc și o viziune asupra lumii. Vladimir Putin a invadat Ucraina pentru a o forța să renunțe la Occident și să se supună Kremlinului. El crede că țările mari ar trebui să fie libere să le domine pe cele mai mici, iar răspunsul Ucrainei este că vrea să își aleagă singură aliații. Astfel, cel care va învinge pe câmpul de luptă va câștiga o dispută fundamentală despre cum ar trebui să funcționeze lumea. Totuși, la 2 martie, 141 de țări au votat în cadrul ONU cu privire la invazia Rusiei, dintre care doar 5 au votat împotrivă și 35 s-au abținut. Realitatea, însă, este și mai complexă. Organizația Economist Intelligence Unit a observat că o treime din populația lumii trăiește în țări care nu numai că au condamnat Rusia, dar i-au și impus sancțiuni. Cele mai multe dintre acestea sunt state occidentale. O altă treime se află în țări neutre. Acest grup include giganți precum India, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Ultima treime se află țările care susțin invazia Rusiei. Cea mai mare, China, a perpetuat propaganda care susține că Ucraina a găzduit laboratoare de arme biologice susținute de americani. În lumea domnului Putin, unde puterea face dreptate, lipsa de sprijin de astăzi este o dovadă a declinului occidental, a concluionat analiza din The Economist.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.