Presa internațională pune în discuție greutatea sancțiunilor asupra Rusiei impuse de către Uniunea Europeană. În publicația Le Figaro comentatorii explică că în urma summitului european de săptămâna trecută de la Versailles, nici o restricție la importurile de petrol sau gaze rusești nu a fost acceptată, ceea ce înseamnă că Moscova va păstra un flux financiar confortabil, capabil să finanțeze multe lucruri, printre care și acest război. Singura măsură economică nouă anunțată de UE este încetarea exporturilor de bunuri de lux către Rusia. Dar, se explică în analiza din Le Figaro, această sancțiune are loc în condițiile în care mai multe grupuri de lux anunțaseră deja închiderea punctelor lor de vânzare din Rusia. Așadar, practic, Franța și Italia vor suporta costurile acestor sancțiuni, în timp ce Germania nu a anunțat nici cea mai mică restricție privind vânzarea mașinilor sale, care sunt mult direct legate de efortul de război. Între timp, postul Radio Free Europe, ne informează despre noile evoluții la acest subiect. Statele membre ale UE au convenit asupra unui al patrulea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Diplomații UE au anunțat că sancțiunile vor include o interdicție a importului de oțel și fier rusesc, o interdicție a exporturilor de bunuri de lux, inclusiv mașini în valoare de peste 50.000 de euro (55.000 de dolari) și o interdicție a investițiilor în companiile petroliere și în sectorul energetic. Președinția franceză a declarat că revocarea statutului comercial al Rusiei de „națiune cea mai favorizată” va face parte din pachet, o mișcare care ar putea să pună Rusia la același nivel cu Coreea de Nord sau Iranul.
Postul francez BFM TV, anunță ă guvernul rus a recomandat deja producătorilor săi de îngrășăminte să-și suspende exporturile spre Occident. Miza este mare pentru Uniunea Europeană, care importă atât gaze, cât și îngrășăminte din Rusia, iar acest război a aruncat o lumină dură asupra dependenței agriculturii europene de gazul rusesc, primul ingredient al îngrășămintelor sintetice. BFM TV explică că marea majoritate a fermierilor europeni folosesc îngrășăminte minerale „NPK”, în special cele cu azot. Asociația Internațională a Îngrășămintelor (IFA), care reunește industria globală a îngrășămintelor, estimează că 85% din solurile din lume sunt lipsite de azot, un element „motor al creșterii plantelor”. Conform datelor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în 2021, Rusia a fost principalul exportator de îngrășăminte cu azot și al doilea cel mai mare furnizor de îngrășăminte cu potasiu și fosfor. Postul de radio american NPR de asemenea informează că repercusiunile acestui război sunt resimțite și în câmpurile agricole din SUA. Sancțiunile împotriva Rusiei au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor pentru mai multe tipuri diferite de îngrășăminte esențiale pentru creșterea culturilor, se explică în reportajul NPR.
Agenția de presă rusă TASS relatează despre întrevederea dintre prim-ministrul rus Mihail Mișustin cu omologul său belarus Roman Golovchenko. Pe fondul sancțiunilor occidentale, Moscova și Minsk iau măsuri coordonate pentru a asigura securitatea economică și să consolideze cooperarea în cadrul statului unional (Союзное государство). Mișustin a menționat despre faptul că țările occidentale exercită acum o presiune de sancționare pe scară largă asupra Rusiei și Belarusului, „cu scopul de a submina potențialul economic al celor două state, de a împiedica sistemele financiare, de a perturba lanțurile de producție și, în cele din urmă, de a înrăutăți calitatea vieții cetățenilor”, declară acesta. Mișustin a mai subliniat: "În această situație luăm măsuri coordonate pentru a ne proteja securitatea economică și suveranitatea tehnologică a Rusiei și a Belarusului. În primul rând, considerăm că este necesară consolidarea integrării în stat unional". Agenția TASS de asemenea a raportat la sfârșitul săptămânii trecute despre întâlnirea dintre președintele rus Vladimir Putin cu președintele belarus Alexander Lukașenko. Drept urmare, în vederea realizării statului unional au fost deja elaborate și aprobate anterior 28 de programe ale Uniunii.
Fostul vicepremier rus Arkadi Dvorkovich a criticat războiul din Ucraina. Dvorkovich, care a activat în echipa președintelui Putin și apoi a prim-ministrului Medvedev până acum patru ani, este unul dintre puținii foști politicieni de top care au făcut acest lucru, raportează agenția de presă olandeză NOS. Dvorkovich a spus că gândurile sale sunt la cetățenii Ucrainei și că „războaiele nu doar ucid vieți neprețuite. Ele ucid speranțele și aspirațiile și îngheață sau distrug relațiile și legăturile”. El nu a menționat numele președintelui Putin, dar în calitate de președinte al Federației Mondiale de Șah, el spune că dorește să se asigure că nu au loc turnee de șah în Rusia și Belarus și că jucătorii din acele țări sunt interziși de la meciurile oficiale. NOS reamintește că în Rusia, este ilegal să folosești cuvintele „război” sau „invazie” pentru ceea ce Kremlinul numește „operațiune specială” în Ucraina. Răspândirea de „informații false” presupune o pedeapsă maximă de 15 ani de închisoare.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov că publicațiile din ziare nu ar trebui să fie luate ca surse primare. „Ziarele scriu foarte mult acum, așa că nu trebuie să le luăm ca sursă primară", a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului în fața jurnaliștilor, anunță agenția TASS. De asemenea el a explicat că Moscova nu a solicitat asistență din partea Beijingului pentru o operațiune militară specială în Ucraina. Rugat de un jurnalist să confirme sau să infirme un articol din Financial Times, potrivit căruia Casa Albă ar fi primit informații îngrijorătoare potrivit cărora Rusia ar fi cerut asistență militară din partea Chinei pentru o operațiune militară specială în Ucraina, Peskov a răspuns negativ "Nu" - a precizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Corespondentul BBC, Robin Brant explică în analiza sa că până acum China s-a abținut să condamne Rusia pentru invazie și a spus că „preocupările legitime de securitate” ale Moscovei ar trebui luate în serios. Când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a votat pentru a condamna invazia Rusiei la începutul acestei luni, China a fost una dintre cele 35 de țări care s-au abținut. Beijingul și-a exprimat în același timp „sprijinul neclintit” pentru suveranitatea Ucrainei, a cerut pace și a spus că este gata să contribuie la încheierea războiului prin diplomație. Totodată, mai multe țări au cerut Chinei să facă mai mult pentru a opri invazia Rusiei. Iar în zilele de după invazia Rusiei, China a condamnat Marea Britanie, SUA și alții pentru că au dat arme armatei Ucrainei, spunând că adaugă „gaz pe foc”. Dar, dacă informațiile Casei Albe sunt corecte și Beijingul dă curs cererii Rusiei de a fi ajutată militar, atunci ei devin acei care „adăugă gaz pe foc”, a concluzionat Brant. Publicația britanică The Guardian relatează despre cele 7 ore de discuții purtate de delegația SUA la Roma cu diplomații chinezi. După întâlnire, partea americană era pesimistă în legătură cu posibilitatea că guvernul chinez își va revizui poziția în privința sprijinirii Moscovei. „Cheia aici este mai întâi de a convinge China să-și recalculeze și să-și reevalueze poziția. Nu vedem niciun semn al acelei reevaluări”, a spus un oficial american, conform The Guardian. „Au decis deja că vor oferi sprijin economic și financiar și au subliniat asta astăzi. Întrebarea este dacă vor merge mai departe” A adăugat oficialul. În vârful listei de cumpărături militare rusești în China se află dronele înarmate și diverse forme de muniție, dar orice transfer militar nu va fi făcut în ochii publicului, explică The Guardian.
Pe rețelele de socializare apar tot mai des interviuri cu Oleksiy Arestovich, expert în militărie și actualul consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean. Conform expertului, războiul din Ucraina se va termina probabil la începutul lunii mai, când Rusia rămâne fără resurse pentru a-și ataca vecinul. Agenția Reuters relatează despre videoclipul în care Arestovich argumentează că momentul exact va depinde de câte resurse este dispus să angajeze Kremlinul în campanie. „Cred că cel târziu în mai, începutul lui mai, ar trebui să avem un acord de pace, poate mult mai devreme, vom vedea”, a spus Arestovich. „Suntem la o bifurcație acum: fie va exista un acord de pace încheiat foarte repede, într-o săptămână sau două, cu retragerea trupelor și tot, fie va exista o încercare de a aduna, să zicem, unii sirieni pentru runda a doua și, când îi măcinăm și pe ei, un acord până la mijlocul lunii aprilie sau la sfârșitul lui aprilie va avea loc”. Acest interviu a fost mediatizat luni, 14 martie. Cu toate acestea pe rețelele de socializare a fost partajat un interviu de acum 2 ani unde Arestovich, într-un interviu pentru Apostrophe TV, accesibil pe Youtube, a prezis acest război.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursa foto: Anadolu Agency
