Pe măsură ce a treia săptămână de război se apropie de sfârșit, Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy își continuă turul virtual al capitalelor occidentale în căutarea sprijinului pentru țara sa. Acesta a ținut un discurs în fața Congresului Statelor Unite, relatează Politico, unde a invocat evenimentele istorice de la Pearl Harbor și 11 Septembrie pentru a convinge emoțional membrii congresului de necesitatea fie de a impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, fie de a furniza mai multe arme antiaeriene Forțelor Armate ucrainene. Discursul a fost primit bine, iar mulți parlamentari americani iau în considerare extinderea sprijinului Ucrainei chiar și dincolo de asistența de 14 miliarde de dolari care a fost deja promisă. Cu toate acestea, o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei rămâne în afara discuției, deoarece mulți se tem de un conflict direct între NATO și Federația Rusă.
În cadrul unui discurs la sesiunea comună a parlamentului canadian, Zelensky a îndemnat Canada să „facă mai mult” pentru a-i proteja țara de Rusia, informează BBC. Președintele a mulțumit Canadei pentru sprijinul său continuu, dar a reiterat demersul său pentru o zonă de excludere aeriană deasupra țării sale. Discursul său urmează noilor sancțiuni canadiene împotriva oficialilor ruși. Canada și omologii săi NATO au refuzat să impună o zonă de excludere aeriană, spunând că ar putea atrage alianța militară într-un război direct cu Rusia. Întrebată despre acest subiect, Ministrul canadian al Afacerilor Externe Mélanie Joly a spus că țara sa nu și-a schimbat poziția. „Trebuie să fim siguri că nu declanșăm un conflict internațional”, a spus ea. În schimb, Canada a promis mai mult de 145 de milioane de dolari canadieni (113 de milioane de dolari; 87 de milioane de lire sterline) în asistență umanitară pentru Ucraina în acest an. Amintim că Președintele Zelensky a făcut mai multe apeluri către liderii mondiali în efortul de a spori sprijinul pentru Ucraina, inclusiv adresări virtuale către Camera Comunelor din Regatul Unit și un discurs în cadrul Congresului Statelor Unite.
În discursul său pentru deputații din parmanetul German, Zelensky a acuzat Germania că și-a pus economia înaintea securității țării sale în perioada premergătoare invaziei ruse, raportează Al Jazeera. Președintele ucrainean a criticat în discursul său sprijinul anterior al guvernului german pentru proiectul conductei Nord Stream 2 menit să aducă gaze naturale din Rusia, astfel Moscova a „folosit” Europa pentru a finanța invazia în Ucraina, iar sancțiunile impuse de atunci nu au fost suficiente pentru a o opri. Ucraina și alte state s-au opus Nord Stream 2, pe care Berlinul l-a oprit în prezent, avertizând că pune în pericol securitatea ucraineană și europeană. Președintele ucrainean a cerut Germaniei să nu lase un nou zid să împartă Europa, cerând sprijin pentru aderarea țării sale la NATO și Uniunea Europeană. „Nu este un zid al Berlinului – este un zid în Europa centrală între libertate și robie și acest zid crește cu fiecare bombă” aruncată asupra Ucrainei, a spus Zelenskyi.
De asemenea, în presa internațională se discută rolul Chinei și Indiei vis-à-vis de războiul din Ucraina. Agenția de presă ucraineană Kyiv Post anunță că președintele american Joe Biden va vorbi astăzi cu omologul său chinez Xi Jinping despre războiul în Ucraina. Beijingul a refuzat să-și condamne aliatul apropiat, Rusia, pentru invadarea Ucrainei, învinovățind în același timp SUA și expansiunea spre est a NATO pentru înrăutățirea tensiunilor. China este supusă unei presiuni diplomatice intense din partea Statelor Unite și a aliaților săi europeni. Dar la trei săptămâni după invazia Ucrainei, Beijingul a dat puține semne că își abandonează prietenii de la Kremlin. Analiștii The Economist informează despre impactul războiului asupra rolului pe care îl va juca China în lume în viitor. Deși e prea devreme pentru a cunoaște rezultatul luptelor, un lucru e cert – China își cântărește opțiunile pentru potențiale alianțe internaționale. Conform articolului, atât președintele Chinei Xi Jinping, cât și Putin, doresc să împartă lumea în sfere de influență dominate de câteva țări mari. În acest scenariu, China ar conduce Asia de Est, Rusia ar avea drept de veto asupra securității europene, iar America ar fi forțată să-și întoarcă trupele înapoi. Cu toate acestea, sprijinul chinez își are și el limitele sale. Piața rusă e mică, iar băncile chineze nu vor să riște să piardă afaceri mai semnificative ca urmare a nerespectării sancțiunilor curente impuse Rusiei.
Deși Guvernul indian se abține de la a condamna războiul Rusiei în Ucraina, o mișcare de susținere a Kremlinului crește pe rețelele de socializare în India, informează Agenția Deutsche Welle. La New Delhi, organizația indiană de dreapta Hindu Sena a organizat o demonstrație de susținere a Rusiei și a invaziei acesteia în Ucraina. Conform președintelui organizației, Vishnu Gupta, "Rusia a fost întotdeauna prietenul adevărat al Indiei”, pe când Ucraina a susținut mereu Pakistanul și a votat împotriva programului nuclear al Indiei. De la începutul războiului, India a mers pe o linie diplomatică și s-a abținut de la fiecare vot al Națiunilor Unite care a condamnat acțiunile Rusiei. Pe lângă legăturile sale istorice și strategice cu Rusia, un principiu de bază al politicii externe indiene a fost de mult timp dorința de a menține relații bune și stabile cu toate marile puteri, inclusiv cu Rusia. Cu toate acestea, există și un lobby vocal care critică refuzul Indiei de a interveni în războiul din Ucraina și care solicită New Delhi să denunțe Rusia pentru invadarea unei națiuni suverane.
În ceea ce privește sancțiunile, Euronews relatează că efectele sancțiunilor economice împotriva și din partea Federației Ruse încep să fie resimțite atât de antreprenori, cât și de consumatori. Luptele din Ucraina continuă să se intensifice, iar stocurile de produse de primă necesitate încep să scadă. De exemplu, lângă un magazin alimentar dintr-un cartier rezidențial din Cernihiv, zece civili care stăteau la coadă pentru pâine au fost împușcați de forțele armate ruse. În acest sens Președintele american Joe Biden l-a numit pentru prima dată pe Vladimir Putin „criminal de război” din cauza invaziei sângeroase de către acesta a țării vecine, informează Radio Free Europe. „Cred că este un criminal de război”, le-a spus Biden reporterilor. Administrația americană a evitat să folosească expresia până acum, chiar și atunci când a fost întrebată direct. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit caracterizarea dată de Biden „retorică inacceptabilă și de neiertat”, a declarat agenția de presă Tass. Reacțiile Moscovei nu se lasă mult așteptate. Din cotidianul francez Le Figaro aflăm că Rusia a anunțat despre aplicarea sancțiunilor împotriva lui Joe Biden și a mai multor înalți oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Antony Blinken, ca răspuns la măsurile punitive ale Washingtonului împotriva Moscovei în legătură cu situația din Ucraina. Această măsură „este consecința inevitabilă a cursului extrem de rusofob pe care îl urmărește actuala administrație americană”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus de Externe. În total, 13 personalități americane sunt vizate de aceste sancțiuni, a căror natură exactă nu a fost precizată.
În multe țări europene, antreprenorii resimt efectele sancțiunilor impuse de guvernele lor împotriva Rusiei, precum și ale contrasancțiunilor luate de guvernul rus. Publicația Süddeutsche Zeitung, unul dintre cele mai citite ziare din Germania, relatează despre situația dificilă pentru companiile germane care lucrează în Rusia. Pe măsură ce companiile non-ruse părăsesc țara, activele și angajații lor rămân adesea în urmă. Luni, președintele rus Vladimir Putin a promulgat o lege care permite sechestrarea bunurilor acestora. Unul dintre domeniile vizate de această lege este sectorul aviației. Planul este să sechestreze avioane la sol de la companii străine care au părăsit țara și să le pună în mâinile companiilor rusești. Această strategie ar putea fi utilizată teoretic și în multe alte sectoare. Cu toate acestea, mulți antreprenori europeni din Rusia simt că trebuie să rămână, nedorind să-și lase afacerile și angajații în urmă.
Criza refugiaților de asemenea va testa economia europeană aflată deja sub presiune, titrează New York Times. Conform datelor Centrului pentru Dezvoltare Globală, Sprijinirea refugiaților care fug din Ucraina ar putea costa 30 de miliarde de dolari doar în primul an, iar integrarea permanentă a milioane de oameni ar putea remodela economia Europei. „Economiile europene încă își revin în urma pandemiei și se confruntă cu deficite persistente ale lanțului de aprovizionare și cu inflația ridicată. Oricât de costisitoare va fi oferirea ajutorului pe termen scurt familiilor strămutate temporar de război, pe termen lung, cheltuielile pentru integrarea a milioane de oameni ar putea fi mult mai mari și ar pune o presiune imensă asupra sistemelor de locuințe, educație și sănătate. Deși un aflux uriaș de muncitori, în special a celor calificați, este posibil să crească producția unei țări în timp, ar putea intensifica și concurența pe piața muncii. Aproximativ 13 milioane de oameni erau șomeri în Uniunea Europeană în ianuarie”, explică Giovanni Peri, directorul Centrului Global de Migrație de la Universitatea din California.
Tot în această săptămână Federația Rusă este exclusă din Consiliul Europei. Platforma Meduza, blocată în Rusia, a publicat o poză a momentului în care steagul rus a fost coborât în fața clădirii Consiliului Europei. Astfel, Rusia a devenit prima țară care a fost vreodată exclusă din organizație datorită agresiunii sale împotriva Ucrainei. Cetăţenii ruşi nu vor mai putea face apel la instanţa instituţiei pentru încălcările drepturilor omului, ceea ce făceau în mod regulat până astăzi. Întrucât Federația Rusă nu mai este obligată să respecte principiile drepturilor omului susținute de Consiliul Europei, apar temeri cu privire la reintroducerea pedepsei cu moartea în Rusia. Agenția de presă rusă Interfax de asemenea a transmis că vicepreședintele Dumei de Stat, șeful delegației ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Piotr Tolstoi, a declarat că a fost luată decizia de retragere a Rusiei din Consiliul Europei. The Guardian anunța la începutul războiului despre efortul de izolare diplomatică a lui Vladimir Putin prin contestarea dreptului Rusiei la calitatea de membru permanent al consiliului de securitate al ONU. De asemenea, diplomații caută să vadă dacă există o bază pentru eliminarea Rusiei de la președinția consiliului. Președinția se rotește lunar între cei 15 membri ai consiliului de securitate, permițându-i deținătorului funcției să-și modeleze ordinea de zi lunară și să-și prezideze ședințele. Ieri, Agenția de presă rusă TASS transmite declarațiile reprezentantului oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, despre faptul că scenariul despre privarea Rusiei de apartenența la ONU îl consideră nerealist. Potrivit declarațiilor, pentru a priva Rusia de calitatea de membru al ONU e nevoie de o decizie a Adunării Generale la recomandarea Consiliului de Securitate. Această recomandare se face nu doar cu nouă voturi pro, ci și cu aprobarea celor cinci membri permanenți cu drept de veto din care face parte și Rusia.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursa foto: Samuel Corum/Getty Images
