A cincea săptămână de război din Ucraina se apropie de sfârșit. Perspectivele serioase asupra unui acord de pace negociat par încă îndepărtate, deoarece tensiunea atât în Ucraina, cât și la nivel geopolitic continuă.

Ziarul german Welt a raportat că Rusia va accepta în curând plăți de gaze doar în ruble rusești. Putin a ordonat băncii centrale ruse să pună în aplicare decizia în termen de o săptămână. Țările afectate de această decizie ar fi așa-numitele „țări neprietenoase”. Guvernul rus a făcut lista acestora: aici se enumeră toate țările UE, precum și SUA, Canada, Marea Britanie, Elveția (numită și „Occidentul colectiv” în mass-media rusă), Japonia și, desigur, Ucraina. Anunțul a făcut ca rubla, puternic devalorizată, să crească. Acest lucru este cauzat de așteptarea ca firmele să fie acum nevoite să cumpere ruble pe piața valutară, crescând prețul acesteia. Decizia lui Putin este văzută în primul rând ca o încercare de a salva moneda Rusiei. Experții spun că această mișcare a venit pe neașteptate și că Occidentul este forțat să răspundă, cel mai probabil că embargo este cel următorul pas. La acest subiect, Agenția de presă rusă RIA Novosti din Crimeea anunță că unii experți nu exclud posibilitatea că vor trebui renegociate contractele cu țările consumatoare. Cu toate acestea, nu există încă o înțelegere deplină a mecanismului prin care va fi recalculată valoarea contractelor de gaz. „Este foarte probabil ca această mișcare să ducă la o întărire a monedei naționale în absența unor noi factori globali care să indice contrariul”, a declarat Andrei Kobyakov, președintele Consiliului de administrație al Institutului pentru Conservatorism Dinamic. În același timp, menționează că îndată ce decontările vor fi în ruble, prețurile contractuale se pot schimba din cauza fluctuațiilor constante a rublei rusești la Bursă.

Conform publicației britanice The Guardian, Occidentul ar putea viza rezervele de aur ale Rusiei din cauza invaziei acesteia în Ucraina. Boris Johnson a declarat că Vladimir Putin a “depășit deja o linie roșie”, care cere intensificarea răspunsului Occidentului, sugerând că aliații trebuie să trimită noi arme în Ucraina, să extindă restricțiile asupra plăților internaționale și să vizeze rezervele de aur ale Rusiei. „trebuie să facem mai mult din punct de vedere economic. Ce putem face mai mult pentru a-l opri [pe Putin] să-și folosească rezervele de aur, de exemplu,?” a accentuat premierul Johnson. „Cu cât exercităm mai multă presiune acum, în special asupra bunurilor precum aurul, cred că cu atât putem scurta mai mult războiul... Și atunci trebuie să facem mai mult pentru a oferi ucraineniilor sprijin militar.” Premierul a mai anunțat că Marea Britanie va dubla numărul de rachete britanice destinate Ucrainei, trimițând încă 6.000 de rachete și 25 de milioane de lire sterline pentru armata ucraineană. Oficialii occidentali au declarat că trebuie să existe acum un consens că Rusia urmărește o strategie atât de "barbară" în orașe precum Mariupol, încât ar trebui să fie considerată o escaladare a războiului care merită un nou răspuns.

CBS News relatează că președintele Zelenskyi a cerut ca NATO să ofere sprijin „eficient și fără restricții” Ucrainei, inclusiv orice arme de care țara are nevoie pentru a opri atacul rusesc. Postul CNBC raportează că NATO a angajat trupe suplimentare de-a lungul flancului său estic: patru noi trupe de luptă NATO, care numără de obicei între 1.000-1.500 de militari, sunt desfășurate în Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria. Din Declarația de la Summit-ul NATO aflăm că aliații NATO vor continua să ofere sprijin politic și practic suplimentar Ucrainei, pe măsură ce aceasta continuă să se apere: vor oferi asistență în domenii precum securitatea cibernetică și protecția împotriva amenințărilor de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară. Aliații NATO oferă, de asemenea, sprijin umanitar extins și găzduiesc milioane de refugiați. Miniștrii de externe vor discuta în continuare despre sprijinul său pentru Ucraina când se vor întâlni în aprilie. Potrivit CNBC, Casa Albă a anunțat de curând o nouă rundă de sancțiuni care vizează companiile rusești de apărare și sute de elite ruse, inclusiv toți cei 328 de membri ai Dumei. Un înalt oficial al administrației a mai spus că SUA „se consultă” cu aliații pentru a furniza Ucrainei rachete antinavă, lucru pe care Zelenskyi a cerut în declarațiile sale. În ajunul întâlnirii NATO, statele Uniunii Europene au semnat un alt ajutor militar de 550 de milioane de dolari pentru Ucraina și au discutat criza umanitară. 

Totuși nu toate statele UE împărtășesc aceeași viziune cu privire la gestionarea crizei refugiațiilor. Cel mai mare canal de știri olandez NOS a raportat că guvernul olandez nu intenționează să „preia” refugiații din țări precum Polonia și Ungaria în curând. În prezent, în Polonia se află deja până la 2 milioane de refugiați. Guvernul afirmă că Polonia și Ungaria nu au cerut o „redistribuire” și că guvernul olandez nu va oferi o „redistribuire” din proprie inițiativă. Comisia Europeană a cerut de fapt Țărilor de Jos să primească refugiați care doresc să călătorească în țară din Polonia. Ministrul olandez al justiției și securității, Van der Burg, a spus că va face acest lucru „dacă acesta ar fi cazul”. El a adăugat că ucrainenii care călătoresc în Olanda prin Germania nu trebuie să plătească tarife de transport. Van der Burg a mai spus că Olanda face o excepție pentru refugiații ucraineni din Moldova, anunțând că vor fi primiți aproximativ 500. Guvernul olandez condus de liberali are o experiență de a complica primirea refugiaților, susținând adesea că dificultățile birocratice îngreunează procesul. În crizele anterioare ale refugiaților, Țările de Jos nu au reușit să accepte în mod regulat cantitățile de refugiați convenite la nivelul UE. Argumentul că guvernul central „nu poate forța municipalitățile să primească refugiați” a fost folosit în mod regulat și în timpul crizelor anterioare. În crizele trecute, guvernul a pledat cu fermitate și pentru adăpostirea refugiaților „în regiune”, ceea ce a însemnat în Orientul Mijlociu și Turcia în timpul crizei refugiaților sirieni. 

Presa de asemenea vorbește despre alte două riscuri ale războiului: securitatea cibernetică și alimentară. Țările din Africa de Est se confruntă cu o criză alimentară profundă, agravată de războiul din Ucraina, care provoacă creșterea prețurilor alimentelor și mărfurilor, deja la cel mai ridicat nivel după pandemia de Covid-19 relatează Agenția de presă belgiană RTBF. Potrivit Oxfam, țările din Africa de Est importă până la 90% din grâul lor din Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, invazia rusă a Ucrainei a forțat-o pe aceasta din urmă să-și întrerupă livrările, iar sancțiunile occidentale luate împotriva Rusiei exercită și presiuni asupra prețurilor. Într-un comunicat de presă publicat pe 24 februarie, Uniunea Africană a cerut Rusiei și „orice alt actor regional sau internațional să respecte în mod imperativ dreptul internațional, integritatea teritorială și suveranitatea națională a Ucrainei”. Statele africane au cerut Rusiei și Ucrainei o încetare imediată a focului și deschiderea negocierilor sub egida ONU. Iar în publicația Politico se vorbește despre așteptările atacurilor cibernetice rusești asupra infrastructurii ucrainene și asupra companiilor occidentale. Prin urmare, guvernul american le-a spus companiilor să-și sporească capacitățile de apărare cibernetică. Așteptarea că războiul convențional va fi înlocuit de un război cibernetic a fost populară în ultimele trei decenii. Mai mulți experți au vociferat că este neclar de ce Rusia nu și-a folosit mai mult arsenalul cibernetic și au venit cu mai multe explicații pentru lipsa atacurilor cibernetice. Primul este că, deoarece Rusia a distrus fizic atât de mult din infrastructura Ucrainei, nu are nevoie de atac cibernetic pentru a distruge comunicațiile. O altă explicație este că Putin se aștepta cu adevărat ca trupele sale să preia Ucraina în câteva zile. Planificarea și executarea atacurilor cibernetice sofisticate necesită mult timp, ceea ce le face incompatibile cu planurile de război asemănătoare Blitzkrieg-ului. Alte argumente sunt că Rusia fie a încercat să facă mai mult, dar nu a reușit, fie că încă „are un as în mânecă”. 

Între timp, Președintele Volodymyr Zelensky le cere companiilor franceze să părăsească Rusia. Zelensky a cerut companiilor franceze stabilite în Rusia să nu mai susțină „mașina de război” rusă și să părăsească această țară, mentionând Renault, Auchan și Leroy Merlin relatează postul elvețian RTS. Criticat puternic din cauza insistenței de a menține anumite activități în Rusia în contextul războiului din Ucraina, grupul agroalimentar Nestlé își reduce și mai mult activitatea și suspendă mărcile Kitkat și Nesquick. Iar gigantul global al hidrocarburilor TotalEnergies se distanțează de Rusia anunțând că va renunța la toate achizițiile de petrol și produse petroliere rusești cel târziu până la sfârșitul anului notează publicația franceză Le Devoir. În același timp un corespondent rus al postului public de televiziune Pervy Kanal din Paris a anunțat că și-a dat demisia din cauza războiului din Ucraina, denunțând „propaganda” din țara sa relateaza Agenția de presă Franceză AFP. Este vorba despre Zhana Agalakova care a iesit în fața colegilor săi din Franța si a denunțat propaganda făcand apel la cetațenii Rusiei să filtreze informația si să înceteze să fie zombați. De asemenea aceasta a afirmat că și țările din Occident au o parte de responsabilități pentru ceea ce se întamplă.

Presa de asemenea pune în evidență diferiți actori implicați în acest război. Al-Jazeera informează despre rolul pe care îl joacă liderul regional al Ceceniei, Ramzan Kadyrov, în războiul din Ucraina. Conform Agenției, forțele cecene aduse în Ucraina sunt mai degrabă o inițiativă de PR, decât o utilitate militară. La doar două zile după ce a fost lansată invazia rusă în Ucraina, Kadyrov a anunțat că forțele sale au fost aduse pe câmpul de luptă, iar de atunci, liderul cecen a postat pe rețelele de socializare actualizări regulate și videoclipuri cu soldați ceceni care ar fi participat la ativități militare și umanitare pe teritoriul ucrainean. Nu este prima dată când forțe cecene au fost implicate în conflicte la care a participat armata rusă. Acestea au mai luat parte la războiul din 2008 din Georgia, la prima fază a conflictului din Ucraina din 2014-15 și la războiul din Siria. Cu toate astea, observatorii spun că, în ciuda reputației lor de luptători feroce, forțele cecene trimise în Ucraina nu au jucat un rol semnificativ pe câmpul de luptă. Prezența lor a fost percepută ca un exercițiu de relații publice, unul care reflectă atât postura politică a lui Kadyrov, cât și nevoile de propagandă ale Kremlinului. 

Iar analiștii The Economist informează despre modul în care Biserica Ortodoxă Rusă îl ajută pe Vladimir Putin să-și justifice războiul în Rusia. Patriarhul Kirill susține implicit invazia în Ucraina, lansând propaganda Kremlinului și susținând că Rusia nu este un stat agresor ci că urainenii comit un genocid împotriva vorbitorilor de rusă din Donbas. Biserica rusă a fost suprimată timp de decenii în timpul comunismului, proprietățile acesteia fiind confiscate de stat. Cu toate astea, legătura dintre credință și identitatea națională nu a fost ruptă. În 2015, 71% dintre ruși s-au identificat ca fiind ortodocși, iar 57% au declarat că respectarea credinței era o parte importantă a ceea ce înseamnă să fii rus. Mulți percep biserica ca fiind din ce în ce mai importantă în viața lor, deși puțini sunt cei care o frecventează. Acest lucru o transformă într-un instrument puternic de propagandă - un canal prin care se promovează o viziune unică a valorilor rusești, în contradicție cu societățile liberale occidentale. Potrivit Agenției de presă ruse TASS, Alexandr Medinski, negociatorul din partea Rusiei la negocierile de pace cu Ucraina și președinte al Societății Istorice Militare Ruse, a sugerat ca toate școlile din Rusia să introducă o rugăciune de dimineață în slăvirea Rusiei. Experiența americană a educației patriotice în școlile din SUA, unde în fiecare zi toate lecțiile încep cu cântece despre țară, a drapelului și a simbolurilor de stat, ar trebui să fie adoptată de Rusia, propunerea respectivă va fi trimisă Ministerului Educației, a declarat Medisnki la reuniunea Comisiei interdepartamentale pentru educație istorică. 

Tot din presa rusă aflăm, că Guvernul belarus a solicitat unor diplomați ucraineni să părăsească țara și a decis să închidă consulatul general ucrainean din Brest, informează Agenția Interfax. „Ambasada Ucrainei va continua să lucreze în Belarus în format 1+4, adică un ambasador și patru membri ai personalului”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din Belarus, Anatoliy Glaz. Potrivit acestuia, decizia a fost luată în conformitate cu articolul 11 din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice. Doisprezece diplomați ucraineni au primit ordin să părăsească Belarusul în termen de 72 de ore. Anatoliy Glaz a explicat că, începând cu anul 2020, Minsk a înregistrat „numeroase acțiuni neprietenoase ale Ucrainei”, care vizează „distrugerea iresponsabilă a relațiilor interstatale” cu Belarus, a contactelor de afaceri și a legăturilor de lungă durată între oameni, iar apoi s-a ajuns la ingerința Kievului în afacerile interne ale Belarusului.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.