Fotografiile și videoclipurile în urma execuțiilor în masă a civililor ucraineni de către soldații ruși au ajuns pe prima pagină a presei din întreaga lume. Pentru publicul larg, realitatea sumbră a războiului din Ucraina a devenit mai clară ca niciodată. 

Organizația pentru investigarea încălcării drepturilor omului, Human Rights Watch, a documentat mai multe cazuri în care forțele militare ruse au comis încălcări ale legilor războiului împotriva civililor din zonele ocupate din regiunile Cernihiv, Kharkiv și Kiyv din Ucraina. Acestea includ violuri repetate, executări sumare și alte cazuri de violență ilegală și amenințări împotriva civililor, între 27 februarie și 14 martie 2022. Soldații au fost, de asemenea, implicați în jefuirea de proprietăți civile, inclusiv alimente, îmbrăcăminte și lemne de foc. Cei care au comis aceste abuzuri sunt responsabili de crime de război, se arată în constatările organizației. „Cazurile pe care le-am documentat reprezintă cruzime și violență intenționată de nedescris împotriva civililor ucraineni”, a declarat Hugh Williamson, director pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch. „Violul, crima și alte acte violente împotriva persoanelor aflate în custodia forțelor ruse ar trebui investigate drept crime de război.”

Redacția britanică The Guardian informează că femeile din întreaga Ucraină se confruntă cu amenințarea violului ca armă de război, iar amploarea violenței sexuale iese la iveală din ce în ce mai mult.  În urma retragerilor forțelor rusești din unele zone ale Ucraine, femeile și fetele au ieșit în față pentru a povesti poliției, presei și organizațiilor pentru drepturile omului despre atrocitățile pe care le-au suferit din partea soldaților ruși. Violurile în grup, agresiunile care au avut loc sub amenințarea armei și violurile comise în fața copiilor se numără printre mărturiile sumbre colectate de anchetatori. "Am primit mai multe apeluri la linia noastră telefonică de urgență de la femei și fete care cereau asistență, dar în majoritatea cazurilor a fost imposibil să le ajutăm fizic. Nu am reușit să ajungem la ele din cauza luptelor", a declarat Kateryna Cherepakha, președinta La Strada Ucraina, o organizație caritabilă care sprijină supraviețuitoarele traficului de persoane, violenței domestice și agresiunilor sexuale. Violul și agresiunea sexuală sunt considerate crime de război și o încălcare a dreptului umanitar internațional, iar atât procurorul general al Ucrainei, cât și Curtea Penală Internațională au declarat că vor deschide anchete privind violențele sexuale raportate.

Deși investigațiile asupra masacrului de la Bucha sunt încă în desfășurare, liderii occidentali nu au așteptat rezultatele pentru a acuza armata rusă de comiterea de crime de război. Ziarul german Welt relatează că vestea execuțiilor are potențialul de a face Germania să susțină în sfârșit un embargo total asupra gazelor rusești. Ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, de la Partidul Socialist German, a pus subiectul unui embargo total „în conversația” de la Berlin. Până astăzi, Germania a fost cea mai importantă țară europeană care s-a opus unui embargo total din cauza temerilor de consecințe economice grave. Lambrecht a spus că embargoul urmează să fie discutat cu miniștrii altor țări UE. În același context, AL Jazeera raportează că SUA anunță că analizează împreună cu aliații săi europeni, noi sancțiuni suplimentare aplicate Rusiei. Declarațiile aparțin consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan. SUA au interzis deja importurile de petrol și gaze rusești, în timp ce mai multe națiuni europene fac eforturi pentru a-și reduce dependența de aprovizionarea cu energie de la Moscova, pe fondul războiului din Ucraina. Sullivan a mai spus că administrația Biden va anunța în zilele următoare o nouă asistență militară pentru Ucraina.

În Europa, Lituania devine prima țară din UE care interzice gazul rusesc. Președintele țării, Gitanas Nauseda, a declarat ieri pe contul său de Twitter că, începând cu luna aprilie, țara nu va importa gaz rusesc. „Cu ani în urmă, țara mea a luat decizii care astăzi ne permit fără nicio durere să rupem legăturile energetice cu agresorul”, a scris el, adăugând că alte țări europene ar trebui să urmeze exemplul Lituaniei. Postul France24 informează că statele baltice pun capăt importurilor de gaze rusești și pune în discuție dacă restul Europei poate să le urmeze exemplul? Anunțul Lituaniei a fost sărbătorit drept o piatră de temelie în obținerea independenței energetice de Rusia în fosta republică sovietică unde locuiesc 2,8 milioane cetățeni. Acesta este o schimbare remarcabilă pentru o țară care și-a importat aproape tot gazul din Rusia (date din 2015). „Statele baltice și-au dat seama devreme că Rusia folosește energia ca instrument politic, și nu am vrut să fim prinși sub „papucul” rusesc”, a declarat Zygimantas Mauricas, economist-șef la institutul financiar din Vilnius, Luminor Lietuva, menționând că prețurile ptr gaz au crescut cu mult înainte de război în Ucraina. „Rusia a început războiul energetic vara trecută, sunt uimit de cum liderii Europei de Vest nu au reușit să vadă asta mai devreme.” 

Publicația Welt menționează că alte țări UE și-au exprimat, de asemenea, pozițiile cu privire la gazul rusesc. Spre deosebire de țările baltice, ministrul economiei din Slovacia a declarat că țara sa nu este în măsură să facă acest lucru și că atunci când Rusia va cere plata în ruble rusești, Slovacia se va conforma. Este posibil ca mulți ochi să rămână țintiți asupra politicii de la Berlin în zilele următoare. O schimbare a poziției germane în favoarea unui embargo ar fi o lovitură semnificativă pentru economia rusă, deși Germania și UE în general ar putea avea de suferit și ele. Liderii europeni au promis luni, 4 aprilie, că vor aplica noi sancțiuni împotriva Rusiei, după descoperirea masacrului de la Bucha. Dar chiar dacă au rămas îngroziți de aceste imagini, analiza economică publicată de postul France24, indică că pare puțin probabil ca țările UE să fie de acord să renunțe totalmente la importurile de energie despre care criticii spun că finanțează invazia Rusiei în Ucraina.

Al Jazeera informează despre o altă dimensiune a consecințelor încălcării regulilor de război și anume - decizia Germaniei și a Franței de a expulza zeci de diplomați ruși. Ministrul german de externe spune că mișcarea este un răspuns la „brutalitatea incredibilă” declanșată de Rusia în Ucraina. Anunțul vine după ce, în ultimele zile, au avut loc mișcări similare ale partenerilor europeni, ca reacție la războiul Rusiei din Ucraina. La scurt timp după anunțul german, Franța a declarat că va expulza 35 de diplomați ruși în cadrul unei acțiuni europene comune, iar ceva mai devreme, Lituania a declarat ambasadorul rus drept indezirabil. Moscova a catalogat decizia Germaniei de a expulza un număr de diplomați ruși drept „neprietenoasă” și că ar înrăutăți relațiile diplomatice. „Reducerea nefondată a numărului de personal diplomatic la misiunile Rusiei în Germania va restrânge spațiul pentru menținerea dialogului între țările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relațiilor ruso-germane”, a spus ambasada Rusiei la Berlin într-un comunicat postat pe Telegram. 

Presa internațională de asemenea discută situația armatei rusești. Analiștii The Economist explică de ce atât de mulți generali ruși mor în Ucraina. Oficialii ucraineni spun că cel puțin șapte generali ruși au murit în războiul din Ucraina. Aceste date sunt confirmate de oficialii din occident, dar nu și de Rusia. Ofițerii generali - în cele mai multe armate, cei care au un grad mai mare de colonel sau brigadier - comandă de obicei formațiuni mari, precum divizii și corpuri de armată. Aceste formațiuni trebuie să fie conduse de la sedii mari, care tind să rămână în afara razei de acțiune a artileriei și rachetelor și, prin urmare, la o distanță mai mare de linia frontului. Acest lucru îi pune de obicei pe generali într-o poziție mai sigură. Unul dintre motivele pentru rata ridicată a mortalității în rândul generalilor este faptul că Rusia a ratat multe dintre avansurile sale, în special în nordul Ucrainei. Multe unități rusești s-au dovedit incapabile de un război modern cu arme combinate, deoarece tancurile s-au aventurat în față fără sprijin de artilerie. În cele mai multe armate profesioniste, un cadru de personal înrolat cu vechime precum subofițerii supraveghează trupele și adesea preiau conducerea unităților mai mici în timp de război. Subofițerii sunt "coloana vertebrală a NATO", spune unul dintre ofițerii alianței. Este posibil ca acest lucru să fi forțat ofițerii mai înalți să meargă înainte, să vadă situația cu ochii lor și să își impună autoritatea asupra comandanților lor subalterni. Conform articolului, pierderea atâtor generali în acest mod este jenantă pentru armata rusă, întruchipând eșecurile sale tactice în prima lună de război. 

În același timp, publicația americană The Atlantic opinează despre „Cum a ajuns Occidentul să perceapă atât de greșit armata Rusiei”. Potrivit, Phillips Payson OBrien, profesor de studii strategice la Universitatea St Andrews, echipamentul bun și doctrina inteligentă dezvăluie puține lucruri despre modul în care o armată se va comporta într-un război. Pentru a prezice acest lucru, trebuie analizate nu doar echipamentul și doctrina acesteia, ci și capacitatea sa de a întreprinde operațiuni complexe, realizarea nevoilor neplăcute dar cruciale, a structurii logistice, precum și angajamentul soldaților săi de a lupta și de a muri în războiul purtat. Cel mai important, trebuie luat în calcul modul în care va funcționa atunci când un inamic competent va contraataca. În primul rând, analiștii occidentali au înțeles greșit capacitatea armatei ruse de a întreprinde cele mai complexe operațiuni și robustețea capacităților sale logistice. Iar în al doilea rând, prognozatorii au acordat prea puțină atenție motivațiilor de bază și moralului soldaților cărora li s-a cerut să folosească doctrina și echipamentul presupus excelent al armatei ruse. Armatei ruse nu i s-a cerut să întreprindă operațiuni tehnologice sau logistice complexe de cel puțin trei decenii. Pentru a înțelege cu adevărat eficiența unei armate, analiștii trebuie să investigheze nu numai cum arată aceasta pe o foaie de calcul, ci și cum poate funcționa în haosul și presiunea unui câmp de luptă. 

Deși războiul din Ucraina este subiectul dominant în presa internațională, o temă importantă raportată este alegerile care au loc în țări precum Ungaria sau Serbia. BBC relatează că războiul devine cea mai grea provocare electorală a lui Orban din Ungaria. „Pace sau război” este în joc, conform titlului din tabloidul Metropol din Budapesta. O cruce albastră este bifată în caseta de lângă opțiunea „pace” - acesta este sloganul partidului Fidesz al lui Viktor Orban, care luptă pentru a câștiga un al patrulea mandat consecutiv. Media de opoziţie din Rusia, Meduza, a publicat un interviu cu istoricul maghiar şi specialist în relații cu Rusia, Zoltan Biro despre impactul alegerilor din Ungaria. Cel mai important mesaj al său este că o victorie a opoziției maghiare asupra actualului premier Viktor Orbán ar duce la o poziție mai critică față de Rusia. Se spune că Viktor Orbán este cel mai loial aliat al președintelui rus Vladimir Putin în Uniunea Europeană, ceea ce i-a conferit porecla de „mini-Putin”. Orbán a fost mult timp criticat pentru că a încălcat statul de drept și democrația în Ungaria, favorizând un stil autoritar de guvernare care amintește de cel al lui Vladimir Putin. Biro afirmă că o victorie pentru opoziția maghiară, ar putea însemna un punct de cotitură în poziția Ungariei față de UE. Până acum, guvernul lui Orbán a fost extrem de sceptic cu privire la apartenența la UE, susținând că UE încalcă suveranitatea Ungariei. Biro a mai explicat că electoratul conservator are o imagine falsă despre Rusia din cauza poziției puternice pro-Orbán a mass-media tradiționale precum radioul și televiziunea. 

Alegerile din Serbia, de asemenea au fost umbrite de războiul din Rusiei din Ucraina, informează agenția Al Jazeera. Sârbii au votat la alegerile prezidențiale și parlamentare care îl opun pe actualul președinte Aleksandar Vucic și Partidul său Progresist (SNS) împotriva unei opoziții care se angajează să combată corupția și să îmbunătățească protecția mediului. Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani, cu o promisiune de pace și stabilitate. Întrucât Rusia a invadat Ucraina, aceasta a pus Serbia sub presiunea Occidentului pentru a alege între legăturile sale tradiționale cu Moscova și aspirațiile de a adera la Uniunea Europeană. Potrivit analizei Deutsche Welle, acum, după ce a câștigat al doilea mandat, președintele sârb Aleksandar Vucic, care vrea să-și conducă țara în UE, dar rămâne loial Moscovei, trebuie să decidă ce să facă cu mandatul său puternic. Odată cu războiul din Ucraina, relația Serbiei cu Rusia, caracterizată în trecut drept „dragoste patologică”, trece printr-un test. S-ar putea spune că Serbia nu știe ce vrea. La fel ca liderul iugoslav Tito, Vucic a oscilat între Est și Vest. Serbia primește gaz de la „cea mai bună prietenă” a sa, Rusia, cu reducere, dar în același timp – în ultimii 15 ani – a primit subvenții de aproximativ 3 miliarde de euro din programul de asistență pentru preaderare la UE. Războiul a dat, de asemenea, un nou impuls negocierilor de aderare UE. După mulți ani, integrarea în UE nu este condiționată doar de problemele de stat de drept, mass-media liberă sau corupția. Astăzi, UE dorește să protejeze țările din sud-estul Europei, în special Serbia, de mâna Moscovei. Iar Belgradul acum trebuie sa ia o decizie fermă cu privire la poziția sa geopolitică: pro-UE sau pro-Rusia.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.

Sursa foto: New York Times