Războiul din Ucraina continuă, declanșând atât un conflict economic, cât și unul informațional între Occident și Rusia.

Publicația The Independent informează că Uniunea Europeană a aprobat joi noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv un embargo istoric asupra importurilor de cărbune, după ce trupele lui Vladimir Putin au fost acuzate de „încălcări oribile ale drepturilor omului” în timpul invaziei Ucrainei. Interdicția importurilor de cărbune este prima sancțiune a UE care vizează industria energetică lucrativă a Moscovei de la începutul războiului și are o valoare estimată la 4 miliarde de euro. Totodată, Euronews relatează că statele membre ale UE, dintre care multe sunt puternic dependente de energia rusă, nu au reușit până acum să cadă de acord asupra sancțiunilor asupra energiei rusești. Drept răspuns la sancțiunile impuse, Rusia adoptă câteva proiecte de legi. Agenția rusă de mass-media Kommersant publică explicațiile lui Andrey Turchak, secretarul Consiliului General al partidului „Единоя Россия”, că afacerile, inclusiv companiile de stat, refuză să lucreze cu organizațiile sancționate „sub pretextul că ele riscă să cadă sub incidența acestor restricții”. Iată de ce noul proiect de lege, stipulează că executarea sancțiunilor în Rusia va atarge la răspundere penală: o pedeapsă cu închisoarea de până la zece ani sau o amendă de până la 1 milion de ruble. Tot din Kommersant aflăm despre un nou proiect de lege, adoptat în a treia lectură în Duma de Stat a Rusiei, care va penaliza pe cei care neagă rolul decisiv al sovieticilor în victoria asupra fascismului. Persoanele fizice ar putea fi amendate cu până la 5.000 de ruble sau arestate pentru o perioadă de până la 15 zile; persoanele juridice ar putea fi amendate cu până la 100.000 de ruble. 

Postul CBS News pune în discuție rezistența economiei ruse publicând datele Institutului de Finanțe Internaționale, conform căruia, „criza actuală va șterge 15 ani de dezvoltare economică”. Institutul estimează că produsul intern brut al Rusiei va scădea cu 15% în acest an și cu 3% anul viitor pe când Goldman Sachs a prezis o cifră mai mică de 10% în 2022. „Rusia nu a mai avut o recesiune de această amploare din anii 1990”, a declarat Elina Ribakova, economist-șef adjunct al Institutului. Cifrele oficiale arată că 95.000 de lucrători din Rusia au fost rugați să-și ia concedii din cont propriu și aproape 60.000 au fost concediați în cele patru săptămâni de la începutul războiului, potrivit analiștilor de la Raymond James, precizează CBS News. Din presa de opoziție rusă Meduza aflăm că prețurile în țară au crescut cu 9,99% în primul trimestru al anului, potrivit statisticilor oficiale de la Rosstat (serviciul federal de statistică al Rusiei). Creșterile de preț la produsele alimentare de bază, cum ar fi zahărul, sarea și legumele, au crescut cu 83% pentru unele produse. Prețurile medicamentelor au crescut cu 15 – 20%. Inflația pentru acest an este proiectată în prezent la 16,6% și este de așteptat să crească la 20% până la sfârșitul anului. Financial Times a publicat o analiză în acest sens, explicând că acesta este un tip foarte nou de război – utilizarea finanțelor pe post de arme, utilizarea dolarului american și a altor valute occidentale pentru a-și pedepsi adversarii. În absența unei opțiuni militare sau diplomatice evidente, sancțiunile - și din ce în ce mai multe sancțiuni financiare - au devenit politica de securitate națională de alegere în SUA de exemplu. Intenția declarată a sancțiunilor este de a afecta semnificativ economia rusă. Sau, după cum a spus un înalt oficial american mai târziu în acea noapte de sâmbătă, după anunțarea măsurilor, sancțiunile ar împinge moneda rusă „în cădere liberă”.

În Congresul SUA din ce în ce mai mulți parlamentari lobează ca președintele american Joe Biden să mențină sancțiunile împotriva Rusiei atâta timp cât Putin rămâne la putere. Publicația Politico explică că acest sentiment a apărut după ce imaginile cu masacrul de la Bucha au șocat Occidentul săptămâna trecută. Deși un astfel de angajament ar face mai dificilă negocierea cu Putin, mulți parlamentari își exprimă convingerea că masacrul de la Bucha a fost un punct fără întoarcere și că nu pot exista garanții de la lideri precum Putin. Deși Casa Albă pare reticentă în a face o astfel de mișcare, administrația semnalează că nu vede încetarea sancțiunilor prea curând. Deși nu este discutat în mass-media, poziția americană față de Rusia pare să încline spre izolarea pe termen lung a regimului, similar izolării impuse unor țări precum Iran, Venezuela și Coreea de Nord. Cu toate acestea, SUA ar avea încă un drum lung până să-și convingă partenerii europeni să se angajeze într-o astfel de strategie pe termen lung. Multe țări europene sunt încă prea dependente de energia rusă și vor trebui să li se ofere compensații viabile dacă SUA doresc sprijinul lor.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat evenimentele de la Bucha drept o „insinuare bine pusă la cale”. Acesta a acordat un interviu postului de televiziune britanic Sky News, publicat de agenția mass-media rusă TASS. Conform declarațiilor lui Peskov, „am văzut cadavrele unor oameni săraci, nu sunt victime ale militarilor ruși” și a adăugat că Moscova este interesată să investigheze toate crimele din Ucraina în acest sens. În același timp, el a subliniat că Federația Rusă are mărturii ale unor persoane din Bucha și Mariupol care au raportat crime abuzive comise de batalioanele naționaliste ucrainene, inclusiv tortură. Agenția TASS, a reamintit despre faptul că pe 3 aprilie Ministerul rus al Apărării a negat acuzațiile regimului de la Kiev privind uciderea civililor la Bucha, precizând că forțele armate ruse au părăsit complet Bucha încă din 30 martie, în timp ce „dovezile de crime” au apărut abia în a patra zi, când ofițerii Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraș. 

În același material difuzat de TASS, Peskov a explicat așa-numita operațiune militară specială din Ucraina: „ [operațiunea] este doar despre viitor. Este vorba despre garantarea viitorului nostru. Imaginați-vă o situație în care Ucraina, în calitate de stat membru NATO, se gândește să recupereze Crimeea, să atace Rusia, și să invoce articolul 5 din Carta NATO. Statele NATO înarmate nuclear [într-un astfel de caz] ar trebui să apere Ucraina. Ar deveni un al treilea război mondial. Ceea ce se facem acum are ca scop reducerea amenințării unui astfel de război", a declarat Peskov pentru Sky News. Reamintim că în sintezele precedente presa internațională a informat despre declarațiile președintelui ucrainean Zelenskyy că Ucraina nu se va alătura NATO. Declarația președintelui ucrainean a venit în momentul în care trei lideri ai UE, Polonia, Cehia și Slovenia, au vizitat Kyiv pentru a-și exprima solidaritatea pe fondul bombardamentelor puternice, explicat în materialul exhaustiv publicat de The Guardian la 15 martie. La momentul acutal, la subiectul aderării Ucrainei la NATO, publicația germană Zeit titrează declarațiile fostului cancelar german Angela Merkel, care își menține poziția de la summitul NATO din 2008 de la București de a respinge aderarea Ucrainei la NATO. Această declarație vine drept răspuns acuzațiilor anterioare din partea lui Volodymyr Zelenskyy, care a îndemnat-o pe Merkel și pe fostul președinte francez Nicolas Sarkozy să meargă la Bucea, în Ucraina, pentru a „vedea la ce a dus politica de concesii față de Rusia”. Zelenskyy i-a acuzat pe europeni că au făcut o „eroare de calcul” în 2008 din cauza unei „frici absurde” față de Rusia, refuzând aderarea Ucrainei la NATO. Cu toate astea, fosta cancelară a Germaniei și-a apărat poziția, iar purtătoarea de cuvând a acesteia a declarat că „toate eforturile guvernului federal și ale comunității internaționale de a fi alături de Ucraina și de a pune capăt barbariei și războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei au sprijinul deplin al fostei cancelare”. 

După evenimentele de la Bucha, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a suspendat Rusia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului din cauza rapoartelor privind „încălcări și abuzuri grave și sistematice ale drepturilor omului” în Ucraina, ceea ce a determinat Moscova să anunțe că părăsește acest organism, anunță agenția de presă Reuters. Demersul condus de SUA a întrunit 93 de voturi în favoarea sa, în timp ce 24 de țări au votat împotrivă și 58 de țări s-au abținut. O majoritate de două treimi din membrii cu drept de vot în Adunarea Generală de la New York, formată din 193 de membri era necesară pentru a suspenda Rusia din Consiliul pentru Drepturile Omului, format din 47 de membri și cu sediul la Geneva. În același timp, agenția de presă rusă TASS îl citează pe Dmitri Polianski, primul reprezentant permanent adjunct al Rusiei la organizația mondială, care a declarat în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune Russia-24 că Rezoluția adoptată anterior de Adunarea Generală a ONU de suspendare a calității de membru al Rusiei în Consiliul pentru Drepturile Omului este o lovitură zdrobitoare pentru sistemul ONU. Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU a subliniat că Rusia nu poate fi exclusă din ONU și din Consiliul de Securitate, iar decizia de a suspenda calitatea de membru al Rusiei în Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU „îi va lovi pe ei și pe toți ceilalți”, a declarat acesta.

În același timp, la Bruxelles, sunt propuse noi idei de combatere a guvernului lui Putin. Euronews relatează despre noua propunere a președintelui Consiliului European, Charles Michel, de a se gândi la modalități de a oferi azil soldaților ruși care doresc să dezerteze în Ucraina. „Dacă nu vrei să participi la uciderea fraților și surorilor tale ucrainene, dacă nu vrei să fii un criminal, lasă-ți armele, nu mai lupta, părăsește câmpul de luptă”, ar spus Michel într-o declarație adresată trupelor ruse. Ideea a fost inițial vehiculată anterior de parlamentarii UE, dar acum pare că a devenit o opțiune pentru liderii UE. Oferirea de bani, pașapoarte și garanții de securitate dezertorilor ruși este o strategie folosită deja de guvernul ucrainean asediat, potrivit canalului de știri ucrainean UATV. Cât de eficientă a fost strategia până acum nu este clar încă. 

De asemenea, presa pune în discuție durata acestui război. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat astăzi că se așteaptă ca războiul din Ucraina să dureze „multe luni sau chiar ani”, transmite publicația germană WELT. Stoltenberg a spus că nu există indicii că Putin s-a îndepărtat de obiectivul său de a controla întreaga Ucraină. Retragerea forțelor ruse din zona Kiev se datorează unei redistribuiri a trupelor pentru o ofensivă reînnoită în regiunea Donbas, potrivit informațiilor NATO. Drept urmare, NATO ar trebui să se pregătească pentru termen lung și să-și sporească capacitățile de apărare și descurajare. Stoltenberg a subliniat, de asemenea, că mai multe livrări de arme către Ucraina reprezintă o „necesitate urgentă”. NATO a organizat recent un summit pentru a discuta noua situație de securitate și noile strategii și planuri pe termen lung. Ultima versiune a strategiei pe termen lung datează din 2010, când alianța mai avea speranțe că vremea tensiunilor cu Rusia s-a încheiat și nu acorda nici prea multă atenție Chinei. Discuțiile dintre membrii NATO continuă la care se vor alătura și țările partenere Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud.

Postul CBS News relatează părerile ofițerilor militari, conform cărora, cum se termină războiul în Ucraina este, de fapt, o „întrebare deschisă”. Generalul Mark Milley, a declarat în fața Comitetului pentru Servicii Armate a Senatului american, că următoarea fază a războiului va fi un „joc lung”. Milley a explicat că ucrainenii au reușit să învingă atacul rusesc asupra Kievului, „dar încă mai urmează o bătălie semnificativă în regiunea de sud-est, unde rușii intenționează să-și dezvolte forțele în masă și să continue asaltul. Așa că cred că este o întrebare deschisă în acest moment cum se va termina războiul”. În analiza sa pentru Financial Times, editoriastul pe politică externă, a concluzionat că nu trebuie să ne așteptăm că războiul din Ucraina se va încheia repede. Autorul vorbește despre trei scenarii care par cele mai probabile la momentul actual. Primul – care este și cel mai tragic, dar și cel mai probabil, este că acest război va continua multe luni. A doua posibilitate – estimată la 30 la sută – este că va exista un acord de pace. Al treilea scenariu – pe care îl estimează cam 10 la sută – este că vor exista un fel de tulburări politice în Rusia, care vor implica răsturnarea președintelui Vladimir Putin și o nouă abordare față de Ucraina. Iar postul CNBC a prezentat o serie de posibile deznodământuri pentru acest război. Primul scenariu are presupune un regim pro-rus la Kiev întrucât președintele rus Vladimir Putin, detestă actualul guvern pro-occidental al Ucrainei și aspirațiile sale de a adera la UE și NATO. Un al doilea scenariu presupune o divizare a Ucrainei: un control rusesc asupra regimului din Ucraina ar putea duce la un fel de împărțire a țării, în special pe măsură ce Rusia devine ferm înrădăcinată în estul Ucrainei – în special în regiunea Donbas. Luîan în considerație scenariile 1 și 2, rezultă al treilea, conform căruia ucrainenii vor continua să lupte împotriva oricărui regim marionetă, conflictul coborând într-o insurgență, acei ucraineni rămași în țară încercând să răstoarne orice astfel de regim prin orice mijloace disponibile.

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.

Sursa foto: NewsExel.com