Bullying-ul este un fenomen întâlnit adeseori în școli, în care un tânăr sau un grup de tineri manifestă comportament agresiv asupra cuiva, intenționat și repetat. Deși fenomenul de bullying este abordat la scară largă în mediul public, diverse cercetări demonstrează că fenomenul  este greu de combătut și necesită mai multe resurse.  Bullying-ul trebuie prevenit la timp, adică, înainte ca acesta să devină un fenomen, pentru că acesta are efecte negative asupra sănătății, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Persoanele care sunt supuse bullying-ului pot deveni izolați social, să se aleagă cu diverse răni produse la nivel fizic și psiho-emoțional, cauzează anxietate și stres.

Bullying-ul este un fenomen răspândit atât în Republica Moldova cât și peste hotare, însă fiecare țară are metoda sa de a lupta cu acest fenomen, instrumentele cărora variază. Meta-analizele programelor anti-bullying constată că programele de intervenție sunt eficiente în reducerea faptelor de hărțuire școlară cu aproximativ 19-20% și a victimizării hărțuirii școlare cu aproximativ 15-16%. Și deși câțiva ani în urmă școlile din New York se întrebau dacă sunt eficiente măsurile anti-bullying întrucât incidența creștea în școlile care adoptau astfel de măsuri, pe parcurs a devenit clar că anume în acele școli elevii sunt conștienți de hărțuire din cauza programelor și raportează cazurile mai des decât copiii care frecventează școli unde aceste programe lipsesc. Ce pași întreprind în acest sens țările UE și Republica Moldova?

Măsuri de anti-bullying în Moldova și peste hotare

Deși nu este un fenomen nou, la noi în țară, abia în 2021 Angela Munteanu-Pojoga și Eugeniu Sinchevici au înregistrat un amendament la proiectul de lege pentru modificarea Codului Educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 prin care s-a adăugat următorul cuprins: „Măsurile de protecție împotriva bullying-ului sunt stabilite în Metodologia cu privire la prevenirea și combaterea bullying-ului, aprobată de Ministerul Educației și Cercetării”. Iar în 2022 termenul de bullying a fost introdus pentru prima dată în Codul Educației. Amendamentul care a fost propus spre vot în Parlament are ca scop pregătirea corespunzătoare a profesorilor în gestionarea cazurilor de bullying. Printre măsuri se enumeră și amplasarea cutiuțelor unde elevii pot lăsa mesaje anonime și astfel denunța acte de agresiune. După cum se explică în lucrarea de cercetare „Protecția juridică a copilului contra violenței în școală” publicată în 2022, în Republica Moldova, activitatea instituţiilor de învăţământ general este reglementată de Regulamentul-tip de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ primar și secundar, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr.235/2016, prin intermediul căruia se pot aplica sancțiuni elevilor care comit acte de bullying, printre care se enumeră și exmatricularea din liceu fără drept de reînscriere ulterioară în aceeași instituție. În concluzie autorii sunt de părere că simpla definire a termenului de bullying prin lege nu este cea mai eficientă soluție atât timp cât lipsesc reglementări specifice privind formele grave de violență.

În UE, unul dintre cele mai populare programe este – KiVa -care a început în Finlanda, dar a fost implementat de atunci în Luxemburg, Ungaria, Țările de Jos, Franța, Suedia și Marea Britanie. Scopul KiVa este de a preveni bullying-ul și de a aborda efectiv cazurile de bullying pe baza a trei elemente principale: prevenire, intervenție și monitorizare. Guvernul Italiei, de asemenea și-a propus să adopte un model finlandez de combatere a bullyin-gului, prin care, în școlile italiene, se aplică cele trei instrumente. Prevenirea vizează în mod special elevii, care sunt sensibilizați să fie empatici iar intervenirea implică profesorii și elevii. Profesorii analizează cazul și dacă consideră că este necesar, aceștia se întâlnesc cu copii agresați, dar și cu agresorii și martorii respectivi. Victima este susținută, iar agresorii sunt încurajați să își schimbe comportamentul abuziv. Și nu în ultimul rând, monitorizarea: profesorii sunt școliți să monitorizeze astfel de cazuri pe tot parcursul anului în timpul sau în afara lecțiilor. În Germania, unde locuiesc, sistemul educațional este unul descentralizat, în care fiecare land (unitate administrativ-teritorială) își are propriile metode și regulamente de combatere a bullying-ului. În unele land-uri se utilizează versiunea germană a programului internațional Olweus: programul este axat pe schimbarea pe termen lung, conceput și evaluat pentru utilizare în școlile primare, medii, gimnazeale și liceale. Olweus conține componente la nivel de școală (de exemplu, un comitet de coordonare pentru prevenirea agresiunii), componente la nivel de clasă (de exemplu, întâlnire cu părinții elevilor), componente la nivel de individ (de exemplu, planuri individuale de intervenție pentru elevii implicați) și componente la nivel de comunitate (de exemplu, implicarea tuturor la răspândirea mesajelor anti-bullying și principiilor bunelor practici în comunitate). În școli, pe lângă profesori, există și lucrători sociali care analizează relațiile copiilor din clasă. Începând cu august 2021, fiecare școală publică din Berlin va avea cel puțin un asistent social. În intenția de a combate fenomenul de bullying se recurge și la pedepse penale, ceea ce înseamnă că elevii pot fi denunțați la poliție pentru comportamentul lor abuziv.

Ce soluții propun organizațiile internaționale pentru R. Moldova?

UNICEF Moldova a realizat studiul „Bullying-ul în rândul adolescenților din Republica Moldova” prin care oferă 4 recomandări pentru a combate fenomenul:

1. Promovarea, la nivel național, a strategiilor de prevenire și combatere a bullying-ului, bazate pe dovezi integrate în politicile de protecție a copilului și cele educaționale;
2. Implementarea politicilor educaționale și asigurarea unui mediu școlar protectiv, prin prevenirea și combaterea violenței față de copii;
3. Promovarea la nivel comunitar a schimbării atitudinilor și practicilor părinților, familiilor, membrilor comunității și abordarea fenomenului bullying;
4. Asigurarea accesului copiilor la programe de prevenire, consiliere confidențială, reclamații și mecanisme de raportare.

Conștinetizarea acestui fenomen este un prim pas în direcția corectă. De asemenea, este crucial ca în combaterea acestui fenomen să fie implicați cât mai mulți actori: elevi, profesori, părinți, alături de autoritățile locale și centrale pentru a analiza fenomenul și a identifica soluții adaptate la contextul local.

Acest articol este scris de către Cătălina Albu, producătoarea podcastului “De Ce Nu”, stabilită în Germania, pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de  Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova:  MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației  Konrad Adenauer Republica Moldova. Mentorat pentru realizarea acestui material a fost oferit de către  Dorina Baltag (Noroc Olanda) și Tudor Arnăut (Comunitatea Plus).