Actuala criză energetică, care este considerată de tot mai mulți drept, mai degrabă, un mix de crize (a energiei, gazului și economiei) i-a forțat pe mulți dintre noi să își regândească modul de viață, optând pentru unul mai minimalist și mai puțin axat pe consum. De cealaltă parte, în țările europene, precum Germania și Olanda, un asemenea stil de viață este deja prezent de mult timp. 

Când vorbim despre țările europene, de multe ori ne vine în minte imaginea unor state și societăți în care totul e garantat și asigurat, unde crize precum cea energetică nici nu ar putea exista. Cu toate acestea, realitățile arată că ele nu reprezintă în nici un caz excepția, diferența fiind doar că ei, spre deosebire de noi, înfruntă mai ușor aceste greutăți.

Totul pornește de la educație

Una dintre rețetele succesului, ca în multe alte cazuri, se găsește în educație. Spre exemplu, în Germania proiectul „Half-Half” pentru școlile din orașul Leipzig, presupune motivarea elevilor și profesorilor să afle mai multe despre procesele influențate de schimbările climatice și să caute modalități prin care să reducă amprenta pe care o are asupra mediului propria lor școală. Cum învață asta? Prin economia de energie pe care o face școala, economie care la rându-i provine din schimbarea comportamentului tuturor elevilor și angajaților, promovată în special de o serie de campanii sociale și evenimente.

Mai mult, la sfârșit de an școlar, fiecare instituție educațională implicată în proiect primește bani cash pentru economisirea consumului dar și pentru activitățile de promovare a acesteia. Spre exemplu, în 2019, peste 14 de școli din Leipzig au raportat economisiri în valoare de peste 40 mii EURO, iar în anul următor alte 18 școli s-au alăturat proiectului. Acesta este axat pe educarea tinerilor pentru a-i motiva să consume rațional, funcționând deja de mai bine de 5 ani, cu sprijinul autorităților centrale.

Stilul minimalist

La nivelul întregii societăți, în scopul economisirii energiei electrice, se apelează la măsuri de-a dreptul minimaliste, cum ar fi simpla scoatere din priză în loc de modulul stand-by sau închiderea luminilor inutile, măsuri aplicate de 59% din germani, potrivit unui sondaj. Mai mult ca atât, lumina solară este utilizată la maxim. Asta nu înseamnă doar organizarea activităților zilnice pe parcursul orelor de zi, ci și moduri mai practice. De exemplu, majoritatea germanilor dețin în  casele lor lanterne care pot fi încărcate de la soare, iar mai apoi utilizate pentru a încărca telefoanele mobile sau pentru lumină pe timp de noapte, având autonomie de până la cinci zile. Ceva mai complexe, deja de nivel ingineresc, sunt ferestrele-panou, care sunt poziționate numai în partea soarelui și permit să intre în locuință cât mai multă lumină și căldură. Interesant este și faptul ca de la 1 ianuarie 2023 în Berlin și Hamburg va fi obligatoriu sa se instaleze sisteme fotovoltaice pe acoperiș sau fațada clădirilor noi construite. Totodată, pentru clădirile mai vechi, sistemul solar trebuie instalat în timpul reparației acoperișului principal. 

La nivel mondial în general este tendința de a construi clădiri care consumă cât mai puțin, au cât mai puține pierderi de energie electrică și sunt echipate cu surse naturale de producere a energiei. De exemplu, conform Recomandărilor 2016/1318 ale Comisiei Europene către statele-membre UE încă din 2016, stabilește un obiectiv specific ca, până la sfârșitul anului 2020, toate clădirile noi să aibă aproape zero costuri de energie electrică; iar toate clădirile nou-construite cu autorizații emise începând cu 31 decembrie 2020, trebuie să aibă un consum de energie mai mic de 112 kWh/m2/an, adică să respecte standardul nZEB (Near-Zero Energy Buildings).

Suportul guvernului

Un alt motiv pentru care cetățenii europeni trec mai ușor prin aceste crize este legat și de intervenția statului, dincolo de mesaje din cadrul campaniilor de promovare a consumului rațional. Drept exemplu servesc acțiunile guvernului olandez care a încheiat acorduri privind economisirea energiei cu diverse sectoare economice, printre care se enumeră: economii de energie de 50% în sectorul IT până în 2030; din 2018 clădirile guvernamentale iar din 2020 casele noi vor fi aproape neutre din punct de vedere energetic (cf. standardului nZEB). Cel mai important este că toate aceste acțiuni au început cu ani înainte de actuala criză energetică, fapt ce denotă o viziune la nivelul întregii comunități. De exemplu, în anul 2016, au fost alocați peste 56 milioane de EURO ca măsuri de economisire a energiei. Din acești bani se oferă bonusuri suplimentare pe lângă subvenția de 4.000 de EURO per locuință, proprietarilor care implementează lucrări și măsuri extrem de eficiente energetic.

În octombrie 2022, cetățeanii olandezi erau preocupați în ceea ce privește facturile lunare la energie întrucât nu-și puteau permite acoperirea noilor facturi ca urmare a prețurilor ridicate la energie. Prestatorii de energie Vattenfall, Eneco și United Consumers, au declarat pentru presă că clienții nu își ajustează întotdeauna suficient suma lunară (n.r.: în Olanda, se achită energia în baza unui abonament lunar, iar recalculul se face la final de an). Pentru mulți dintre consumatori cifra lunară a crescut de la 130 la 500 de EURO pe lună (locuință 1-2 persoane). Începând cu luna noiembrie cabinetul olandez a oferit tuturor gospodăriilor o compensație de 190 EURO pentru facturile lunare la energie - reducerea fost stabilită între furnizorii de energie printr-o subvenție din partea guvernului, care va costa aproximativ 2,6 miliarde de EURO în total.

Guvernul olandez susține faptul că economisirea energiei electrice trebuie să reprezinte o prioritate pentru cetățeni, pentru a minimaliza dependența statului olandez și a Europei față de resursele naturale ale Rusiei, astfel micșorând prețurile din facturile lunare. Totodată, reducerea consumului de energie este o măsură benefică pentru climă și mediul înconjurător.

În concluzie

Analizând investițiile pe care le fac aceste țări, prin educație, oferirea de subvenții, reducerea cheltuielilor și îmbrățișarea unui stil de viață minimalist, observăm că eficiența energetică este o prioritate atât pentru stat cât și pentru cetățean. Prin comunicare continuă cu cetățeanul guvernele încurajează economisirea energiei electrice, pentru a reduce dependența statului olandez și a Europei față de resursele naturale ale Rusiei, după cum explică guvernul olandez. Totodată, reducerea consumului de energie este o măsură benefică pentru climă și mediul înconjurător – o explicație pe care o înțeleg și elevii din școli, în urma intercațiunii cu proiectele precum este Half-Half. Deși, din punct de vedere economic, nu putem compara Moldova cu țări precum Germania și Olanda, putem prelua bunele practici și adapta la realitatea Republicii Moldova pentru a obține rezultate de lungă durată.

Acest articol este scris de către Mihaela Racovița - voluntară European Solidarity Corps în Karlsruhe, Germania, Dorina Sorochin - studentă la VHS School din Berlin, Germania, Francesca Manole - studentă la Universitatea din Maastricht, Olanda, și Cristian Bolotnicov - jurnalist AGORA pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova: MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației Konrad Adenauer Republica Moldova. Mentorat pentru realizarea acestui material a fost oferit de către Aliona Ciurcă (Ziarul de Gardă), Dorina Baltag (Noroc Olanda) și Victoria Căpătici (Diaspora Connect).

Sursa foto: https://www.iamexpat.de/