Potrivit informației epidemiologice oferite de Ministerul Sănătății în 2019, cancerul glandei mamare, actualmente, reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la femei și continuă să fie una dintre maladiile de actualitate la noi în țară. Anume această formă a cancerului este una dintre cele mai acute în oncologie pentru că menține frecvența morbidității la un nivel ridicat în pofida implementării măsurilor de profilaxie și a protocoalelor de prevenție.
De asemenea, potrivit datelor statistice oferite prin Cancer Registru al IMSP Institutul Oncologic, anual sunt înregistrate circa 1000 paciente diagnosticate cu cancer mamar – cifră care reprezintă 22% din morbiditatea oncologică anuală. Iar potrivit datelor oferite pentru 2022, se indică că rata de supraviețuire mai mult de 5 ani este una destul de mică de 40-45% și se explică că rata depistării tardive este de 33%, o cifră destul de înaltă, care indică eficacitatea redusă a tratamentului administrat. În documentul public „Conceptul privind organizarea și desfășurarea sereening-ului mamar prin mamografie digitală mobilă” se arată, de fapt, că principala cauză a mortalității (fiecare a treia pacientă decedează) se datorează diagnosticării tardive.
De ce, totuși, este diagnosticat tardiv cancerul?
Potrivit studiul realizat de către doctorul habilitat în științe medicale, profesor cercetător la IMSP Institutul Oncologic, Larisa Sofroni, cauzele indiciilor înalți ai mortalității în cazul cancerului mamar în se pot explica prin:
● situația economico-financiară precară;
● rata înaltă a migrării populației peste hotarele țării;
● numărul impunător al pacientelor care se adresează în stadiile avansate ale maladiei;
● medicii, indiferent de specialitatea lor, nu tot timpul fac o examinare clinică sistematică a glandelor mamare, mai ales la femeile din grupurile cu factor de risc înalt;
● educația oncologică insuficientă a populaţiei sau lipsa informației despre accesibilitatea și drepturile asigurării medicale.
Ce măsuri sunt luate de către statul nostru în acest sens?
Conform datelor CNAM, în Republica Moldova serviciile de prevenire, diagnosticare şi tratament a cancerului sunt acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (AOAM) indiferent dacă persoanele sunt asigurate sau neasigurate.
În conformitate cu obiectivul II al Programului Național de control al cancerului pentru anii 2016-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. l29//20l6, ca măsură de prevenire a cancerului mamar este implementat screeningul mamar. Acesta se realizează anual în R. Moldova începând cu anul 2018 și este reglementat prin Protocolul Clinic Național. Iar din martie 2022, Ministerul, împreună cu IMSP Institutul Oncologic desfășoară screeningul mamar prin mamografie digitală pentru populația feminină din grupele cu risc sporit de îmbolnăvire (vârsta 50-70 ani) prin organizarea de unități mobile. Altfel spus, această metodă vizează depistarea precoce a cancerului la persoanele care nu prezintă nici un simptom. Această metodă, se consideră una eficientă pentru că oferă depistarea patologiilor oncologice pre-cancer, a tumorilor benigne (ne-canceroase), precum și gestionarea mai eficientă a finanțelor din sistemul de sănătate.
Potrivit datelor oferite de organizația internațională The Cancer Atlas, se explică că ratele de incidență sunt adesea mai mari în țările care implementează programe de screening pentru cancerul de sân și datorită investiției în programe de prevenție, în aceste țări există o scădere sau o stabilizare a acestor rate. Aceasta se datorează faptului că screeningul cancerului de sân detectează boala în stadii incipiente, dar surprinde și cazuri care altfel nu ar fi fost diagnosticate niciodată.
La ce exact are acces pacientul în procesul de screening?
În mod expres, în ceea ce privește screening-ul, cetățeanul trebuie să cunoască că volumul gratuit al serviciilor medicale efectuate în cadrul screeningului mamar prin mamografie digitală mobilă include următoarele:
1) mamografie digitală în 2 proiecții a glandelor mamare, dispozitiv mobil;
2) descrierea imaginilor radiologice de către 2 medici imagiști;
3) în caz de suspecție a patologiei localizate ale glandelor mamare la mamografie:
● examenul ecografic al țesuturilor moi și ganglionilor limfatici ai unei zone anatomice 2D în scară gri + Doppler;
● consultația medicului oncolog mamolog;
● efectuarea puncției, în caz de necesitate, ghidate prin examenul ecografic al glandei mamare cu 2D în scară gri + Doppler conform indicațiilor;
● examinarea citologică a materialului obținut prin puncția aspirativă a glandei mamare.
Pentru aceasta, în 2021 au fost alocați peste 2 milioane de lei, potrivit contractelor de acordare a asistenței medicale în cadrul asigurărilor obligatorii către IMSP Institutul Oncologic. Pe lângă screening, anul acesta, Comisia protecție socială, sănătate și familie din Parlament a aprobat proiectul de modificare a Legii ocrotirii sănătății, prin care se prevede includerea pacienților operați de tumori benigne în lista beneficiarilor de intervenții de protezare sau implantare (exoproteze mamare). Iar cheltuielile pentru protezare vor fi acoperite din contul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, gestionate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Despre ce alte drepturi trebuie să fie informat pacientul?
În Republica Moldova, legislaţia cu privire la drepturile pacientului are la bază Constituţia Republicii Moldova, Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995, şi alte acte normative ce reglementează relaţiile sociale în domeniul drepturilor pacientului, al garantării şi protecţiei lor. Așadar, conform extrasului din Legea ocrotirii sănătății nr. 411-XII din 28 martie 1995, pacientul are dreptul la:
- asistenţă medicală gratuită în volumul stabilit de legislaţie;
- atitudine respectuoasă şi umană din partea prestatorului de servicii de sănătate, indiferent de vârstă, sex, apartenenţă etnică, statut socioeconomic, convingeri politice şi religioase;
- securitate a vieţii personale, integritate fizică, psihică şi morală, cu asigurarea discreţiei în timpul acordării serviciilor de sănătate;
- reducere a suferinţei şi atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire şi/sau intervenţie medicală, prin toate metodele şi mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al ştiinţei medicale şi de posibilităţile reale ale prestatorului de servicii de sănătate;
- opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti, la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în modul stabilit de legislaţie;
- asigurare de asistenţă medicală (obligatorie şi benevolă), în conformitate cu legislaţia;
- informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate, profilul, volumul, calitatea, costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;
- examinare, tratament şi întreţinere în condiţii adecvate normelor sanitaro-igienice;
- informaţii exhaustive cu privire la propria sănătate, metodele de diagnostic, tratament şi recuperare, profilaxie, precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora;
- informaţie completă privind factorii nocivi ai mediului ambiant.
Nu în ultimul rând, pacientul are dreptul la informare, care se asigură de către autorităţile sistemului de sănătate de toate nivelurile (de la local până la național), de către organizaţiile medico-sanitare şi farmaceutice, de către medicul curant şi alţi specialişti în domeniu sau de către alte persoane ce participă la tratamentul pacientului sau care l-au antrenat în cercetarea biomedicală (studiul clinic), în măsura competenţei funcţiei deţinute și de către organizaţiile de asigurări în sănătate.
În concluzie, în contextul cancerului mamar, cunoscând ce măsuri întreprinde statul în acest sens, care sunt drepturile și la ce exact avem acces liber, fiecare dintre noi putem influența asupra factorilor din cauza cărora este diagnosticat tardiv cancerul mamar. Educația oncologică insuficientă a populaţiei sau lipsa informației despre accesibilitatea și drepturile asigurării medicale nu este doar despre instituțiile vizate mai sus, ci despre fiecare dintre noi. Diferența o face atitudinea și implicarea, iar aceste informații în cadrul familiei și cercului de prieteni pot salva 1 din 8 femei predispuse spre cancer mamar.
Acest articol este scris de către Lidia Morgoci, CEO MentorME și Silvia Slobodzean, judecătoare la Judecătoria Strășeni, pentru proiectul Democrația la Raport, implementat de Fundația Noroc Olanda, împreună cu partenerii săi din Moldova: MentorMe și Comunitatea Plus, cu suportul Fundației Konrad Adenauer Republica Moldova. Mentorat pentru realizarea acestui material a fost oferit de către Dorina Baltag (Noroc Olanda).
