În a 6-a zi de război, cea mai discutată știre a zilei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Agenția de presă NU.nl pune sub semnul întrebării posibilitatea aderării. Potrivit profesorului de drept UE, Fabian Amtenbrink, de la Universitatea Erasmus Rotterdam ”este foarte nerealist ca țara să se alăture uniunii pe termen scurt". Această procedură începe cu o cerere de aderare la UE. Cele 27 de state membre trebuie mai întâi să decidă în unanimitate să acorde unei țări statutul de țară candidată. Ulterior, o țară care dorește să devină membru trebuie să îndeplinească o listă întreagă de cerințe de admitere. De exemplu, țara trebuie să aibă o democrație stabilă, o economie de piață funcțională și un stat constituțional care să protejeze drepturile omului. În plus, o țară trebuie să își adapteze legile la toate standardele UE așa cum le cunoaștem și în Țările de Jos.” În același timp, Premierul olandez Rutte a declarat în timpul dezbaterii din Parlament că aceasta nu este o discuție bună și că „Nu vom ajuta Ucraina în acest fel. Extinderea Uniunii Europene este un proces foarte complex, consumator de timp și complicat”, a declarat premierul pentru NL Times.

Înalții oficiali din capitala europeană au pus în evidență anumite sensibilități în ceea ce privește aderarea Ucrainei la UE în regim expres. Comentatorii Euronews au evidențiat poziția lui Charles Michel, președintele Consiliului European, care a declarat că există „opinii și sensibilități diferite” în rândul membrilor UE cu privire la aderarea Kievului. „Aderarea este o cerere de lungă durată din partea Ucrainei”, a spus Michel. „Dar există opinii și sensibilități diferite în cadrul UE cu privire la extindere. „Ucraina va depune o cerere oficială, Comisia Europeană va trebui să exprime un aviz oficial, iar Consiliul va decide”.

Analiștii Politico explică că în pofida declarației Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen nu are puterea de a acorda nici unei țări aderarea la UE și nici măcar de a acorda statutul oficial de candidat la aderare. Astfel de decizii trebuie să fie aprobate de toate cele 27 de țări membre ale blocului, care au fost în dezacord puternic în ultimii ani cu privire la extinderea UE.

La acest subiect, sursele EURACTV indică că Parisul ar putea fi influențat către un „consimțământ tacit”, având în vedere situația geopolitică schimbată, însă poziția Germaniei este una mai reticentă. „Ucraina face parte din această casă europeană și știm că dorința multor ucraineni este și a fost de a avea legături mai strânse cu UE”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock ieri la Berlin, vorbind alături de omologul său sloven, Anže Logar. Ea  a adăugat că, deși „toată lumea este conștientă (…) că aderarea la UE nu este ceva ce se poate face în câteva luni, ci că implică un proces de transformare intens și de anvergură.

Războiul din Ucraina aduce și vântul schimbării după cum raportează Al Jazeera. În efortul de a descuraja conflictul din Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că 100 de miliarde de euro (113 miliarde de dolari) vor fi rezervate pentru cheltuielile militare. Așadar, o nouă direcție asupra politicilor de apărare și energie ale Germaniei săptămâna aceasta, după ce guvernul german și-a anulat interdicția de a furniza arme letale zonelor de conflict și și-a întărit cheltuielile pentru apărare. Berlinul a fost de acord să trimită 1.000 de arme antitanc și 500 de rachete stinger în Ucraina pentru a descuraja forțele militare ruse din Ucraina. 400 de lansatoare de rachete antitanc vor fi livrate și în Ucraina prin Țările de Jos. Estonia a câștigat, de asemenea, aprobarea Germaniei de a furniza Kievului nouă arme obuziere de origine germană.

Heining Hoff, redactorul Internationale Politik Quarterly a explicat în analiza sa că Vladimir Putin și războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei au realizat ceva ce niciun politician german nu a reușit: să pună țara pe calea spre a deveni o putere militară serioasă.
Conform Declarației de politică a lui Olaf Scholz, cancelar al Republicii Federale Germania și membru al Bundestag-ului german, pe lângă livrările de arme și sancțiunile, Germania a trebuit să-și intensifice propriile capacități de apărare. Scholz a continuat explicând că, prin introducerea unei „forțe armate cu fonduri speciale” finanțate din datorii („Sondervermoegen Bundeswehr”) în valoare de 100 de miliarde de euro și prin consacrarea acesteia în constituție, guvernul va cheltui mai mult de 2% din PIB pentru securitate cu efect aproape imediat.

Heining Hoff consideră că această revoluție a politicii externe și de securitate germane nu este numai benefică Europei. Președintele american Joe Biden și administrația sa și-au pus încrederea în Scholz și în guvernul său și probabil au trecut prin multe momente în care ar fi fost tentați să regrete această investiție. Acum au fost răsplătiți. Renunțarea la Nord Stream 2 și îndeplinirea obiectivului de 2% al NATO în viitor a transformat Berlinul din „copil cu probleme” în „aliat model”. 

Reamintim că The Economist a raportat că sancțiunile impuse de SUA și Uniunea Europeană au rezultat în prăbușirea rublei rusești cu 40% comparativ cu dolarul american. O astfel de cădere reprezintă un nou minim record pentru moneda rusească, înregistrat după blocarea rezervelor valutare ale Rusiei prin înghețarea activelor Băncii Centrale și excluderea mai multor bănci rusești din sistemul internațional de plăți Swift. Prăbușirea rublei indică nivelul înalt de izolare la care a ajuns guvernul Rusiei, manifestându-se prin creșterea dramatică a prețurilor pentru importuri, datorii externe și înrăutățirea continuă a calității vieții, se arată în același material.

Totuși, comunitatea internațională este îngrijorată de capacitățile nucleare ale Rusiei. Conform BBC, Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să pună forțele nucleare în “stare specială de alertă”, un răspuns dur la “declarațiile agresive” ale Occidentului în urma invaziei sale în Ucraina. Deși anunțul nu înseamnă că Rusia intenționează să folosească armele nucleare, decizia e prezentată în contextul declarațiilor făcute de Putin săptămâna trecută, care anunța că oricine va încerca să pună piedici Rusiei, va suferi consecințe “nemaiîntâlnite în istorie până acum”. SUA a condamnat această „escaladare inacceptabilă”, iar BBC își îndeamnă cititorii să nu subestimeze intențiile lui Putin. 

Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.