În vizorul presei internaționale joi și vineri sunt liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene care s-au întrunit la Versailles. Războiul din Ucraina este subiectul care domină agenda summit-ului. Postul TV France24 menționează că prezentul summit ar putea avea o importanță istorică la fel de mare precum conferința de la Versailles care a pus capăt Primului Război Mondial. Așa-numita Declarație de la Versailles care va fi emisă la finele evenimentului ar putea să schimbe în mod fundamental ceea ce reprezintă Uniunea Europeană. Prim-Miniștrii și Președinții vor purta discuții pe marginea unor subiecte fără precedent precum noile acțiuni militare ale UE, distribuirea refugiaților, siguranța energetică a UE în condițiile unei potențiale scăderi bruște a importului de gaz rusesc, dar și dacă UE se va alătura deciziei SUA de a interzice importul de gaz rusesc.
În prima zi a summit-ului șefii de stat şi de guvern ai UE au exclus orice aderare rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană, relatează postul belgian RTBF. Pentru a adera la UE este necesar să fie întrunite cele trei criterii de la Copenhaga: să existe o democrație cuplată cu statul de drept, țara să aibă o economie de piață funcțională și să poată integra și respecta toate regulile și legile europene. Ucraina nu îndeplinea niciuna dintre aceste condiții, chiar și înainte de război. După cum informează Euractiv, după ore întregi de dezbateri, liderii UE au încheiat discuțiile la acest subiect fără a-și asuma anumite angajamente concrete privind apelul Ucrainei la aderarea rapidă la bloc și au trecut la aplanarea divergențelor în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva Moscovei.
Relatând subiectul războiului în cea de-a 16 zi, presa discută bombardarea spitalului din Mariupol, calificată drept o „crimă de război”. “Bombardarea de către Federația Rusă a maternităților și spitalelor de copii este o atrocitate”, titrează CNN citând declarațiile Președintelui Ucrainei Volodymyr Zelensky. Forțele militare ruse au bombardat o maternitate și un spital pentru copii din sudul Ucrainei, în ciuda faptului că Rusia a fost de acord cu o pauză de 12 ore a ostilităților pentru a permite refugiaților să evacueze o serie de orașe. Zelensky și-a repetat apelul pentru ca NATO să declare o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei, exprimându-și indignarea față de atac și calificându-l drept „dovada finală a faptului că are loc un genocid al ucrainenilor”. Drept răspuns la cele întâmplate, Rusia a declarat că maternitatea era de fapt o clădire a trupelor ucrainene, iar reprezentantul permanent adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Poliaski, a declarat că „așa se nasc știrile false”, informează Reuters. La Radio Televiziunea belgiană RTBF, de asemenea se prezintă poziția Rusiei care numește atacul împotriva spitalului ucrainean din Mariupol „o înscenare” pe când președintele Zelenski vorbește despre genocid. Florence Hartmann, jurnalistă și fost purtătoare de cuvânt al Carlei Del Ponte, procuror al Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (ICTY), cataloghează aceasta drept „o crimă de război, pentru că a avut loc o încălcare a Convenției de la Geneva, care protejează civilii. (...) În niciun caz un spital nu poate fi bombardat”, a răspuns ea pentru postul elvețian RTS. În același context, Agenția de Presă Reuters informează că SUA are indicii că Rusia, în asaltul său asupra Ucrainei, folosește așa-numitele bombe oarbe, care nu sunt dirijate și cresc foarte mult riscul de ratare a țintelor. Declarațiile aparțin unui înalt oficial american în domeniul apărării, care a adăugat că SUA observă creșterea daunelor aduse infrastructurii civile și victimelor civile. Dacă utilizarea muniției nedirijate în medii urbane va fi confirmată, aceasta va întări acuzațiile cu privire la desconsiderarea de către Rusia a victimelor civile, se arată în același material.
În urma întrevederii dintre miniștrii de externe ai Ucrainei și Rusiei joi, 10 martie, în Antalya, ministrul turc de externe Mevlut Çavușoğlu a declarat că Turcia este în favoarea unei încetări a focului în Ucraina. Çavușoğlu a mai menționat că la întâlnirea dintre ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov și ministrul de externe al Ucrainei Dmytro Kuleba s-a discutat, de asemenea, despre posibilitatea organizării unei întâlniri între președinții Rusiei și Ucrainei, relatează Agenția de Presă turcă Anadolu. La acest subiect s-a expus ministrul de externe rus Serghei Lavrov, declarând că președintele Putin nu refuză stabilirea “contactelor”, relatează agenția de presă rusă Ria Novosti. Iar pe site-ul oficial al Kremlinului, kremlin.ru se anunță vizita de lucru a președintelui Republicii Belarus Alexander Lukașenko la Moscova unde acesta va purta discuții cu președintele Federației Ruse Vladimir Putin.
De asemenea, agenția de presă rusă Tass a anunțat că Ministerul rus de Externe a emis joi o declarație în care afirmă că Rusia are intenția să părăsească Consiliul Europei. Aceasta fiind o organizație internațională care promovează respectarea drepturilor omului, democrației și a statului de drept. Ministerul rus de Externe a afirmat că statele UE și NATO, "abuzează de majoritatea lor absolută în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei" și continuă să urmărească o linie de distrugere" a organizației, iar Rusia "nu are nicio intenție de a tolera aceste acțiuni subversive". Această declarație vine după decizia din 25 februarie a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei prin care a suspendat dreptul la reprezentanță a Rusiei, la inițiativa Ucrainei și a Poloniei. Postul britanic BBC difuzat în limba rusă anunță că în cazul în care Rusia se va retrage din Consiliul Europei, cetățenii Rusiei își vor pierde posibilitatea de a se adresa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce vor fi încheiate toate procedurile de retragere din Consiliul Europei Aceste explicații au fost oferite de șefului Comitetului pentru legislație constituțională al Consiliului Federației, Andrey Klishas. „Cetățenii Rusiei și ai altor țări, precum și organizațiile ale căror drepturi au fost încălcate de acțiunile autorităților ruse, se pot adresa pentru protecția drepturilor lor, dacă încălcarea a avut loc înainte de data părăsirii Consiliului Europei”, a precizat Andrey Klishas.
Între timp, agenția de presă japoneză, Japan Today, anunță despre deciziția operatorului lanțului de îmbrăcăminte Uniqlo de a închide temporar toate cele 50 de magazine din Rusia, alăturându-se altor companii globale pentru a suspenda operațiunile comerciale acolo, pe măsură ce invazia Moscovei în Ucraina continuă. Decizia vine după ce firma a fost întâmpinată cu un val de critici pe rețelele de socializare pentru politica sa de a menține magazinele din Rusia deschise într-un moment în care rivalii își reduceau afacerile acolo. Publicația Japan News relatează despre decizia tuturor producătorilor japonezi care suspendă livrările către Rusia și opresc producția acolo, atât timp cât Moscova continuă invazia Ucrainei. Această decizie este importantă pentru economia japoneză. Potrivit statisticilor comerciale ale Ministerului de Finanțe al Japoniei, exporturile japoneze către Rusia au totalizat 862,3 miliarde de yeni în 2021, reprezentând aproximativ 1% din totalul exporturilor, dar sfera automobilelelor a reprezentat aproximativ 40% din total, sau 357,4 miliarde yeni, iar vehiculele și utilajele - mai mult de 70%. Agenția de Presă rusă Interfax de asemenea a informat despre suspendarea livrărilor de produse și producție în Rusia de către mai multe companii japoneze. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov a declarat pentur Lenta.ru că “Situația este fără precedent” în contextul în care tot mai multe companii părăsesc piața rusă. Dar joi, pe 10 martie, la ședința online cu membrii guvernului în care s-a discutat despre situația suspendării activității a companiilor străine în Federația Rusă, Vladimir Putin a declarat că economia rusă se adaptează la situație după impunerea noilor sancțiuni occidentale, relatează RIA Novosti.
Intercalările diplomace au fost și ele vizate de presă. Potrivit portaului Euractiv, ambasadele Rusiei din Europa au fost active pe rețelele de socializare pentru a apăra poziția părții ruse referitoare la războiul din Ucraina. Dar în unele cazuri, cum ar fi ambasadele ruse în Grecia și Bulgaria, acestea nu au fost trecute cu vederea. La Sofia, presiunea crește pentru expulzarea ambasadoarei Eleonora Mitrofanova din cauza comentariilor jignitoare la adresa Bulgariei și a cetățenilor săi. Premierul bulgar Kiril Petkov a invitat-o pe Mitrofanova la o întâlnire și a îndemnat-o să respecte normele de comunicare diplomatică și să nu folosească calificative jignitoare la adresa instituțiilor bulgare, după cum și-a informat cetățenii pe Twitter. Petkov și-a exprimat indignarea că Mitrofanova a comparat războiul din Ucraina cu eliberarea Bulgariei în urmă cu 144 de ani. Premierul a insistat că ambasada rusă nu ar trebui să intervină în politica internă a Bulgariei, cerând încetarea războiului din Ucraina și revenirea la dialog. În Grecia, tensiunile dintre Atena și Moscova s-au amplificat după ce zece expatriați greci au fost uciși în timpul unui bombardament al forțelor rusești în Sartana, un sat din regiunea Donețk, în estul Ucrainei. La Atena, ambasada rusă a emis o declarație în care afirmă că Rusia nu bombardează zone rezidențiale și sate. Într-o declarație separată, ambasada a atacat politicienii și mass-media pentru că răspândesc propagandă antirusească, pe care mulți au perceput-o ca pe o intimidare. Astfel, la Atena, ambasada rusă printr-o postare pe Twitter le-a indicat grecilor ce canale de televiziune ar trebui să urmărească. Portalul de știri grecesc, Greek Reporter, a informat că oficialii greci au catalogat declarațiile făcute de oficialii ruși care au acuzat Atena de propagandă anti-Rusia în războiul din Ucraina drept inacceptabile în practica diplomatică. Ministerul de externe al Greciei a răspuns părții rusești, reiterând că „Politica externă a Greciei este o politică de principii și se bazează în mod constant pe respectarea deplină a dreptului internațional (...) Grecia co-decide și este legată de deciziile luate în organizațiile internaționale la care participă, precum, printre altele, Uniunea Europeană și NATO”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Alexandros Papaioannou. Potrivit Euractiv, astfel de comportament al diplomaților ruși au fost raportate și în alte capitale europene: Roma, Vilnius, Helsinki, Madrid și Berlin.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
