În timp ce Rusia își continuă atacul asupra Ucrainei, Prim-miniștii Republicii Cehe, Poloniei și Sloveniei au sosit la Kyiv pentru a-și demonstra sprijinul pentru Ucraina, anunță redacția Radio Free Europe. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că “această tragedie care se desfășoară în Est” trebuie oprită cât mai rapid, iar conform Premierului ceh Petr Fiala, cei trei lideri se vor întâlni cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy și cu premierul Denis Shymhal. Fiala, Morawiecki și premierul sloven Janez Jansa au călătorit la Kyiv cu trenul, deși orașul se află încă sub bombardament. Primirea prim-miniștrilor străini în propria capitală ar fi un succes simbolic pentru Zelenskiy, care a rămas la Kyiv pentru a-și mobiliza națiunea cu mesajele pe care le distribuie online. Potrivit BBC, pe măsură ce au avut loc discuțiile, s-au auzit explozii puternice în Kiev de la luptele de la marginea de vest a capitalei. Viceministrul polonez de externe, Marcin Przydacz, a recunoscut că deplasarea a fost una riscantă, dar a spus că „merită făcută de dragul valorilor”. El a declarat că le-au spus rușilor că vizita va avea loc. Ucraina a lăudat curajul celor trei lideri europeni care au făcut o călătorie lungă și periculoasă cu calea ferată din Polonia la Kiev, într-o demonstrație de sprijin, în timp ce orașul a fost supus unui nou atac rusesc.
În paralel, presa rusească publică un interviu cu fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici pentru Agenția rusă de Presă RIA Novosti. Ianukovici afirmă în interviu că este necesar să se oprească vărsarea de sânge cu orice preț și să se ajungă la un acord de pace. El este de părere că Volodymyr Zelenskyy are mulți "consilieri" diferiți, dar prețul responsabilității sale personale este uriaș. Potrivit lui Ianukovici "Povestea acestui conflict a început cu mult timp în urmă, acum opt ani. Da, nu Zelenski a fost cel care a declanșat războiul în 2014, ci [fostul secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, Oleksandr] Turchynov”, a declarat acesta. “Poroșenko a continuat-o și a alimentat-o, făcând afaceri pe seama sângelui. Dar Zelenski a fost cel care a promis Ucrainei în timpul alegerilor sale că nu el a început, ci că va pune capăt conflictului militar din estul Ucrainei. Alegătorii l-au crezut și l-au ales președinte", a mai declarat Ianukovici. Ianukovici de asemenea i-a oferit lui Zelenskyy un plan de rezolvare a situației din Donbas, anunță agenția rusă de presă Lenta.ru.
Publicația Kyiv Independent a mai făcut referință la scrisorile lui Ianukovici către Zelenski, publicate doare de presa rusă, punând în evidență că Ianukovici este un fost-președinte dezonorat. Agenția de Presă Reuters a făcut o retrospectivă a istoriei Ucrainei din care aflăm că în 2004 candidatul pro-rus Viktor Ianukovici este declarat președinte, dar acuzațiile de fraudare a votului au declanșat proteste, cunoscute astăzi drept Revoluția Portocalie, forțând o reluare a votului. Astfel, un fost prim-ministru pro-occidental, Viktor Iuşcenko, este ales preşedinte. Ianucovici revine în 2010 când o învinge pe Timoșenko la alegerile prezidențiale. În timpul președinției lui Ianukovici, Rusia și Ucraina încheie un acord privind un preț convenabil pentru gazul rusesc în schimbul prelungirii contractului de închiriere pentru marina rusă a portului ucrainean de la Marea Neagră din Crimeea. În 2013 guvernul lui Ianukovici suspendă discuțiile comerciale și de asociere cu UE și optează pentru relansarea relațiilor economice cu Moscova. Aceasta a declanșat proteste concentrate în mare parte în jurul pieței Maidan din Kiev, care devin violente și zeci de protestatari sunt uciși. În februarie 2014 Parlamentul votează înlăturarea lui Ianukovici, care fuge în Rusia.
Cu privire la războiul din Ucraina, presa rusă îl citează și pe președintele belarus Aleksandr Lukașenko, conform căruia Ucraina a lansat o rachetă Tochka-U în urmă cu două zile în direcția Belarusului și a fost doborâtă cu ajutorul armatei ruse. Radio Sputnik titrează declarațiile lui Lukașenko pentru agenția de știri belarusă Belta, unde acesta a remarcat inutilitatea încercărilor de a "bombarda" Belarusul și a adăugat că, în caz de agresiune, răspunsul țării va fi "decent". Cercetătoarea Tatsiana Kulakevich, explică pentru platforma de analize The Conversation că un singur politician, Alexander Lukașenko, a condus Belarusul cu o mână draconică în ultimii 28 de ani, fără întreruperi ale puterii. Acesta sprijină Rusia în război, răspunzând recent ajutorului președintelui rus Vladimir Putin în menținerea propriei puteri politice. Când Putin a pus forțele nucleare ale Rusiei în alertă maximă pe 27 februarie, stârnind îngrijorări internațional, Belarus a avut un referendum prin care a schimbat constituția Belarusului astfel încât aceasta să permită Belarusului să găzduiască fizic arme nucleare rusești.
De pe pagina Fox News aflăm și despre „Datalionul” condus de femei în Ucraina – o platformă care documentează invazia rusă cu videoclipuri ale cetățenilor: „Arătați lumii ororile”. Pe măsură ce Ucraina continuă să reziste invaziei Rusiei, cetățenii din întreaga țară se descriu ca fiind mai uniți ca niciodată și dornici să ajute în orice mod pot, inclusiv în ceea ce ucraineanca pe nume Lily numește „război digital”. Grupul ei, numit „Dattalion” și condus de unele dintre cele mai importante profesioniste din Ucraina, nu doboară avioane, ci mai degrabă duce un alt tip de bătălie, documentând războiul sângeros, zi de zi. Una dintre liderele Datalionului a explicat misiunea inițiativei: „Practic luptăm împotriva Rusiei cu date, cu informații și vrem să arătăm lumii ce face armata rusă în Ucraina, ce fac ei copiilor noștri, bătrânilor noștri, ce fac ei caselor noastre. Este o bază de date în primul rând cu videoclipuri, dar și cu fotografii făcute de ucraineni civili, oameni obișnuiți cu smartphone-urile lor”.
Între timp, Kremlinul face primii pași pentru a izola internetul rusesc de restul lumii, titrează versiunea în limba engleză a publicației spaniole El Pais. Potrivit publicației, Moscova este pregătită să deconecteze țara de spațiul cibernetic. Deși în declarațiile oficiale autoritățile ruse neagă inițiativa, mesajele venite din mai multe surse sugerează că acestea vor începe să lanseze strategia pe site-urile web ale guvernului vineri. Efectul asupra cetățenilor ruși a unei închideri totale nu poate fi subestimat. „Moscova ar trebui să se gândească strategic dacă RuNet ar putea supăra oamenii și crește și mai mult presiunea opiniei publice și a protestelor”, notează Raquel Jorge, analist de politici tehnologice la Institutul Regal Elcano. Publicația amintește că Rusia nu este singura interesată să controleze spațiul cibernetic, aceeași inițiativă de creare a unei rețele închise de internet având-o și țări precum Iranul și China.
Postul BBC anunță despre nevoia urgentă de ajutor medical în orașul Mariupol, unde sute de persoane se adăpostesc în subsolul clădirilor publice. Orașul este încercuit de trupele rusești și rămâne sub bombardamente constante, iar aproape 400,000 de oameni sunt blocați fără apă curentă și hrană. Și proviziile medicale se epuizează rapid, pentru că mulți dintre cei răniți au făcut septicemie din cauza rănilor de pe corp. Autoritățile locale spun că în Mariupol, războiul s-a soldat cu cel puțin 2.400 de morți în rândul civililor, dar chiar și ei recunosc că este o subestimare. Adăposturile subterane au devenit locuința permanentă a locuitorilor, pentru că în condițiile actuale, aceștia nu pot părăsi orașul în siguranță, mai informează articolul.
Tot despre sănătate ne vorbesc jurnaliștii de la The Guardian, însă de data aceasta despre sănătatea mintală a copiilor. La două zile după ce forțele rusești au invadat Ucraina, pe 26 februarie, administrația militară publică a țării a cerut ca în gara din Lviv să fie pus în funcțiune un sistem de sprijin psihologic. Fiind aflată la 80 km de la hotarul cu Polonia, mii de femei și copii au trecut prin această gară în ultimele săptămâni, iar necesitatea de a oferi suport medical și psihiatric a devenit evidentă imediat. Lucrătorii din domeniul sănătății mintale și medicii din Lviv raportează că mii de copii refugiați ucraineni prezintă simptome severe de traumă. Reprezentanții din domeniul artelor au răspuns nevoii de sprijin terapeutic. Bohdan Tykholoz, directorul Muzeului Franko din Lviv, primește în fiecare zi aproximativ 1.000 de copii la teatrul pe care îl conduce împreună cu o echipă de psihologi pentru copii, artiști, muzicieni și profesori. Copiii sunt implicați în activități artistice și muzicale pentru a le oferi un pic de normalitate și un spațiu de joacă.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursa foto: Cristian Movilă / New York Times
