Presa internațională continuă să monitorizeze situația crizei umanitare provocate de războiul din Ucraina. Zece milioane de oameni “au fugit” din Ucraina din cauza războiului „devastator” al Rusiei, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi pe Twitter, citat fiind de Le Figaro: „Războiul din Ucraina este atât de devastator încât 10 milioane de persoane au fugit, fie în interiorul Ucrainei, fie refugiați în străinătate”. „Printre responsabilitățile celor care duc război, peste tot în lume, se numără suferința cauzată civililor care sunt forțați să-și părăsească casele”, a adăugat el. UNICEF, agenția Națiunilor Unite pentru copii, a declarat că peste 1,5 milioane de copii se numără printre cei care au fugit în străinătate și a avertizat că riscurile de trafic și exploatare a ființelor umane cu care se confruntă sunt „reale și în creștere”, relatează aceeași ediție Le Figaro.
Redacția olandeză NU.nl anunță că Olanda va prelua peste 500 de refugiați ucraineni din Republica Moldova.
Capacitățile Moldovei de a găzdui refugiați ajung la limite, iar Comisia Europeană a întrebat statele membre dacă ar putea ajuta Moldova în acest sens. Solicitarea va fi discutată săptămâna viitoare, dar o serie de țări s-au angajat deja să coopereze. Pe lângă Olanda, printre acestea se numără Franța, Germania și Irlanda. Detaliile redistribuirii refugiaților ucraineni vor fi discutate în continuare săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Justiției și Afacerilor Interne. Încă nu există informații despre când și cum va avea loc acest transfer al refugiaților ucraineni din Moldova spre Olanda.
Despre cum arată războiul din Ucrain în hărți și evoluția invaziei ruse, relatează BBC. Lupte grele au loc în centrul orașului, deoarece bombardamentele continuă, trupele ruse încearcă să aducă artileria în raza de acțiune din centrul Kievului, forțele ucrainene se țin de Harkov și resping o înaintare spre sudul orașului, forțele navale rusești rămân în largul coastei Odesei, în Marea Neagră. Potrivit analizei oferită de BBC, progresele rusești s-au oprit în multe zone, forțele ucrainene rezistând în mai multe orașe și lansând, de asemenea, contraatacuri eficiente.
La subiectul invaziei rusești în diferite orașe publicația Al-Jazeera informează că Ucraina a respins cererea Rusiei de a preda orașul Mariupol. Rusia a îndemnat forțele rusești ucrainene din orașul portuar Mariupol să depună armele și să se predea, în schimbul asigurării coridoarelor de ieșire din oraș pentru populația rămasă acolo. Generalul-colonel rus Mihail Mizintsev a declarat că “tuturor celor care depun armele le este garantată ieșirea în siguranță din Mariupol”, dând termen autorităților până luni la ora 5:00 dimineața pentru a răspunde la această ofertă. Oficialii de la Kiev au refuzat această propunere imediat. Vicepremierul ucrainean Irina Vereshchuk a declarat că opțiunea de a capitula este exclusă, deoarece Kremlinul “spune că este de acord să asigure coridoare umanitare, și dimineața bombardează locul de evacuare”. Apelul Moscovei a venit la câteva ore după ce autoritățile ucrainene au declarat că armata rusă a bombardat o școală de artă din Mariupol, care adăpostea sute de persoane. Nu există informații imediate cu privire la victimele din atacul asupra școlii. Așadar, Mariupol, orașul-port din sud-estul Ucrainei, este înconjurat de forțele rusești, împiedicând încercările armatei ucrainene de a elibera sute de supraviețuitori prinși într-un teatru. Vadym Boychenko, primarul orașului Mariupol, a declarat pentru BBC, că eforturile de salvare a sutelor de oameni prinși în subsolul teatrului Mariupol, care servea drept adăpost pentru civili și care a fost bombardat săptămâna trecută, au fost îngreunate din cauza luptelor intense. Potrivit consilierului orășenesc, atacurile rusești au deteriorat sau distrus 80% din clădirile de locuit din Mariupol.
Totodată Kievul a recunoscut deja sâmbătă, 19 martie, că a pierdut accesul la Marea Azov, relatează The Guardian. De asemenea se menționează că Moscova a anunțat faptul că a folosit o armă hipersonică „sofisticată” pentru a lovi o unitate subterană de depozitare a armelor din vestul Ucrainei. Experții în apărare au avertizat că folosirea unor astfel de rachete ar putea „agrava” conflictul, întrucât armata ucraineană nu ar putea să se apere de astfel de atacuri. Tot The Guardian raportează că Volodymyr Zelenskii îndeamnă la discuții directe cu președintele rus, pe fondul temerilor SUA că Moscova ar putea comanda atacuri cu arme chimice. Președintele ucrainean a cerut discuții „importante și echitabile” cu Moscova, spunând într-un videoclip postat pe Facebook că este timpul ca Rusia să accepte „să discute” serios despre pace, relatează Courrier International-Paris. De asemenea, Agenția FranceInfo informează că Zelenski a cerut Israelului să „facă o alegere” prin sprijinirea Ucrainei împotriva Rusiei, în cadrul unui discurs prin videoconferință în fața deputaților Knesset, din Parlamentul israelian.
Războiul Rusiei în Ucraina scoate la iveală pozițiile geopolitice a anumitor state și relațiile dintre acestea. Agenția germană Deutsche Welle a raportat despre legăturile diplomatice dintre India și Rusia. India este una dintre puținele țări care nu a condamnat invazia rusă a Ucrainei și s-a abținut de la votul asupra rezoluțiilor Națiunilor Unite care chemau Rusia să înceteze ostilitățile. Mai multe părți ale societății indiene, în special naționaliștii de dreapta, susțin în mod deschis Rusia în demonstrații. Tensiunile geopolitice de lungă durată sunt citate de grupuri ca motive pentru a sprijini Rusia. Ei spun că Ucraina a fost întotdeauna de partea Pakistanului, care a fost dușmanul Indiei de când ambele țări și-au câștigat independența față de Marea Britanie. Protestatarii judecă, de asemenea, ceea ce consideră că este ipocrizia occidentală. În opinia lor, „Occidentul” a purtat multe războaie ilegale în ultimele decenii și, prin urmare, nu ar fi în măsură să judece atacul Rusiei asupra Ucrainei. Publicația Fortune pune în evidență că subiectul fierbinte în sălile de consiliu corporative din SUA nu este atât Rusia, cât China. China este salvarea lui Vladimir Putin, pentru că aceasta poate absorbi excesul de petrol, gaze, cereale și minerale ale Rusiei și pot primi o reducere pentru această favoare. Ambele țări se pregătesc pentru acest moment, intenționat sau neintenționat, de un deceniu. Privind retrospectiv, este clar că inițiativa Chinei „Belt & Road” a Chinei a ajutat la construirea trapei de evacuare a lui Putin.
Analiștii Politico explică influența Kremlinului în Bulgaria, care a a jucat de ani de zile un rol precaut pe arena internațională, încercând să se poziționeze între Est și Vest, și să nu înfurie Moscova. Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, vechile diviziuni din cadrul politicii și societății bulgare au re-apărut. La doar câteva zile de la începerea războiului, Premierul Kiril Petkov a fost nevoit să concedieze ministrul apărării, care difuza în spațiul public discursul propagandistic a lui Putin, sugerând că Bulgaria trebuie să rămână neutră, în pofida apartenenței acesteia la NATO. Legăturile dintre Rusia și Bulgaria sunt profunde, țările împărtășind legături istorice, religioase și culturale. Din cauza influenței Rusiei în Bulgaria, unii consideră că această țară este calul troian al Moscovei în Uniunea Europeană. Țara vecină Bulgariei, Turcia efectuează un act de balansare între Kiev și Moscova. Purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Kalın, a oferit un interviu pentru The New York Times anunță agenția presă rusă Tass. Kalın a declarat că argumentele Rusiei trebuie să fie ascultate ca parte a noii arhitecturi de securitate dintre Rusia și Occident, iar orice măsuri luate față de Moscova vor afecta acest sistem. În opinia sa, argumentele Rusiei trebuie să fie ascultate deoarece după conflict „trebuie să se stabilească o nouă arhitectură de securitate între Rusia și blocul occidental”. Experții de la Council on Foreign Relations au explicat că interesele Turciei sunt împletite cu Rusia în zone critice, cel mai important în Siria, unde Moscova este cel mai important actor extern din Siria și poate astfel complica operațiunile militare ale Turciei acolo și zădărnici eforturile sale diplomatice. De asemenea Turcia a căutat să-și extindă relațiile comerciale atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Turcia este, de asemenea, o destinație pentru turiștii ruși și un importator de petrol și gaze. În măsura în care acest război afectează aceste legături și duce la creșterea prețurilor la energie, economia turcă – care se confruntă deja cu o inflație de peste 50 la sută – va simți repercusiunile, se mai explică în materialul de analiză.
În Austrialia, însă, rușii și ucrainenii se unesc împotriva războiului lui Putin, raportează Al Jazeera. De asemenea, potrivit Agenției Reuters, Australia a impus o interdicție imediată a exporturilor de aluminiu și minereuri de aluminiu, inclusiv bauxită, către Rusia, a anunțat duminică guvernul, ca parte a sancțiunilor sale în curs împotriva Moscovei pentru invadarea Ucrainei. „Rusia se bazează pe Australia pentru aproape 20% din necesarul său de aluminiu”, a declarat guvernul australian. Acesta a adăugat că această mișcare va limita capacitatea Rusiei de a produce aluminiu, care este un export critic pentru Rusia. Franța, de asemenea, a imobilizat de la începutul războiului aproape 850 de milioane de euro în active ale oligarhilor ruși pe teritoriul său în urma războiului din Ucraina - a declarat ministrul Economiei Bruno Le Maire pentru postul RTL. Ziarul francez le Parisien a publicat un scurt articol despre efectele sancțiunilor: potrivit datelor oferite de ministrul Le Maire, Franța a înghețat bani pe conturi private aparținând cetățenilor ruși în valoare totală de 150 de milioane de euro, precum și aproximativ treizeci de obiecte imobiliare cu o valoare totală de 539 de milioane de euro și două iahturi în valoare. 150 de milioane de euro.
Politico reltează despre presiunea din ce în ce mai mare asupra statelor membre UE pentru a bloca fluxul de țiței rusesc – o sursă cheie de valută pentru Kremlin și o sursă de energie pe care UE o respinge mai ușor decât gazul natural. „Este inevitabil să începem să vorbim despre sectorul energetic și cu siguranță putem vorbi despre petrol, deoarece este cel mai mare venit pentru bugetul Rusiei”, a declarat ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, la sosirea la o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles ieri. Pe lângă creșterea cheltuielilor militare, Germania este, de asemenea, ocupată cu diversificarea sursele de energie. Publicația germană Welt raportează turneul diplomatic al Germaniei printre marile țări exportatoare de energie. Ministrul german al economiei, Robert Habeck a efectuat vizite în Qatar și Norvegia pentru a încheia acorduri privind furnizarea de gaze naturale lichefiate. Germania intenționează să construiască mai multe terminale de transport maritim pentru a eficientiza fluxul de import rapid crescut de gaz natural lichefiat de la câțiva dintre partenerii săi energetici. Pe lângă Qatar și Norvegia, Statele Unite și Canada sunt, de asemenea, potențiali parteneri pentru creșterea ofertei. Habeck subliniază că este important să se diversifice cât mai mult posibil importurile de energie ale Germaniei, astfel încât țara să nu devină prea dependentă de un singur partener. Iar la Bruxelles, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell a declarat că „vom continua să vorbim despre ce fel de sancțiuni (față de Rusia) ne putem gândi din nou, mai ales legate de energie”. Subiectul va fi abordat atunci când liderii UE se vor întâlni în această săptămână la un summit comun cu președintele american Joe Biden – care a declarat deja un embargo asupra tuturor importurilor de energie din Rusia.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursă foto: My Dog Sighs
