În timp ce războiul în Ucraina continuă, organizația de știri Al Jazeera relatează în cea de-a 12-a zi de război declarațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov prin care Rusia a declarat că șase coridoare umanitare vor fi deschise în jurul orașelor ucrainene pentru a permite civililor să evadeze. În același timp Al Jazeera raportează că viceprim-ministrul Ucrainei a acuzat Moscova că încearcă să manipuleze președintele francez Emmanuel Macron și alți lideri occidentali, cerând ca orice coridoare umanitare din Ucraina să iasă prin Rusia sau Belarus. Iar Kievul cere Rusiei să fie de acord cu o încetare a focului pentru a permite ucrainenilor să evacueze spre orașul Ucrainean de vest, Lviv. Oleksiy Arestovich, consilier al președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy, a spus că fiecare ucrainean ar trebui să aibă voie să decidă unde vrea să meargă, dar i-a sfătuit să nu meargă în Rusia. Iar Iryna Vereshchuk, Ministra Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar din Ucraina, a declarat că Ucraina a primit propunerea Rusiei privind coridoarele umanitare luni dimineața, după ce Macron a purtat discuții cu președintele rus Vladimir Putin.
Conform postului francez de radio RFI, Emmanuel Macron și Vladimir Putin au vorbit la telefon timp de 1 oră și 45 de minute. Acesta este al patrulea apel între cei doi șefi de stat de la începutul războiului. Președintele rus a fost de acord pentru un dialog privind securitatea centralelor nucleare. Potrivit TF1 Info în timpul acestei conversații, șeful de la Kremlin și-a asigurat omologul său francez că „nu a fost intenția lui” să atace centralele nucleare ucrainene, inclusiv pe cea de la Cernobîl. Potrivit președinției franceze, Vladimir Putin a indicat că este „pregătit să respecte standardele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică pentru protecția centralelor electrice” și să participe la un dialog cu Agenția și Ucraina pentru asigurarea securității centralelor. Acest punct a fost discutat la telefon de cei doi șefi de stat în urma bombardamentului din 4 martie asupra centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa. De asemenea, Vladimir Putin „a negat că armata sa vizează civili”, afirmând că „responsabilitatea le revine ucrainenilor de a nu lăsa populația din orașele înconjurate să plece”. În fața acestor declarații, Emmanuel Macron a răspuns că „armata de atac este armata rusă” și „consideră că armatele ucrainene nu sunt cele care pun civilii în pericol”.
ABC News explică că Președintele francez este printre puținii lideri care menține canalul de comunicare deschis cu președintele Putin. După ce trupele militare rusești au atacat Ucraina, hotărârea lui Macron de a menține canale de comunicare cu Putin oferă aliaților occidentali o perspectivă asupra stării de spirit a liderului rus, a intențiilor sale pe câmpul de luptă și acasă în Rusia. Liderul francez, a cărui țară deține președinția rotativă a Uniunii Europene, este acum unul dintre puținii străini care privesc mentalitatea lui Putin la momentul celei mai mari invazii militare din Europa de după al Doilea Război Mondial, adaugă ABC News. Serviciile de presă de la Elysée au confirmat, de asemenea, că Emmanuel Macron îl va primi marți, la finalul zilei, pe Antony Blinken, secretarul de stat american, pentru a vedea în ce mod aliații pot „oferi cel mai bun sprijin posibil Ucrainei și obține deschiderea negocierilor”.
Euronews raportează că pe măsură ce războiul avansează, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a promis sprijinul Americii pentru Moldova, deoarece micul stat european se confruntă cu un aflux de refugiați. Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, a semnalat reporterilor în cadrul conferinței de presă comună cu secretarul de stat al SUA Blinken că afluxul „reprezintă un „efort semnificativ” pentru țara de 2,6 milioane de locuitori. Agenția de presă Reuters a pus în evidență vizitele secretarului Blinken în Polonia unde s-a întâlnit vineri cu miniștrii de externe din Alianța NATO, gruparea G7 și Uniunea Europeană pentru a discuta eforturile Occidentului de a descuraja Rusia printr-un program de sancțiuni dure. Blinken a spus că sancțiunile produc „rezultate concrete”, referindu-se la daunele aduse economiei Rusiei în ultimele zile. „Presiunea aceea nu numai că va continua, ci va crește până când acest război al alegerii va fi pus capăt”, a explicat secretarul Blinken. Tot Reuters a raportat întâlnirea dintre Secretarul de stat Blinken și ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba s la granița Ucrainei cu Polonia, într-un cort de la graniță, pe unde treceau și refugiații. Blinken a declarat că „lumea întreagă este alături de Ucraina, la fel cum eu stau aici în Ucraina cu prietenul meu, colegul meu”, la care Kuleba a răspuns: „sper că poporul Ucrainei va putea vedea acest lucru ca pe o manifestare clară a faptului că avem prieteni care ne sunt alături”.
În afară de Președintele Macron, premierul israelian Naftali Bennett s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina, relatează agenția Reuters și ABC News. Bennett își coordonează eforturile în această criză cu Statele Unite, Franța și Germania, a declarat un oficial israelian pentru Reuters. După întâlnirea cu Putin, premierul Bennett a vorbit la telefon cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy și s-a îndreptat spre Berlin pentru discuții cu cancelarul german Olaf Scholz. Conform publicației The Times of Israel, Președintele francez Emmanuel Macron de asemenea a vorbit cu premierul israelian Bennett înainte ca acesta să zboare la Moscova. Iar Israelul, la cererea lui Zelenskiy, s-a oferit să medieze în conflictul dintre Rusia și Ucraina, deși oficialii au minimizat anterior așteptările privind orice progres. La acest subiect, Washington Post analizează rolul pe care și-l dorește Israel pe mapamondul internațional. Bennett, care a condus țara de mai puțin de un an și este în mare parte netestat pe scena mondială, vrea să creeze o rampă de lansare pentru Israel, pentru ca aceasta să devină un jucător în eforturi diplomatice. Dar, subliniază Washington Post, a intra în medierea internațională în mijlocul războiului ar putea fi un câmp minat pentru Israel. Această țară se bazează pe legăturile sale cu Kremlinul pentru coordonarea securității în Siria, iar Moscova stă la masa de negocieri cu Iranul asupra programului său nuclear. Așadar, Israelul nu își poate permite să-l enerveze pe președintele Vladimir Putin. În plus, nu este clar dacă eforturile, despre care se spune că ar fi fost coordonate cu SUA, vor da roade.
În același timp lupta în spațiul mediatic continuă. În decurs de o săptămână, Roskomnadzor (Serviciul Federal de Supraveghere în Sfera Telecomunicațiilor, Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor de Masă din Rusia) a blocat aproximativ 30 de site-uri media independente rusești și ucrainene. Cele mai recente sunt serviciul de știri în limba rusă al BBC, postul public german de radio și televiziune Deutsche Welle, Radio Svoboda - filiala rusă a postului de radio și televiziune american Radio Free Europe/Radio Liberty cu sediul la Praga, și site-ul Meduza. Potrivit Reporters Without Borders, multe dintre cele mai cunoscute canale media străine - inclusiv BBC, CNN, Bloomberg News, ABC, CBS News și CBC/Radio-Canada din Canada - au decis să suspende temporar emisia sau colectarea de știri în Federația Rusă de când amendamentul, care se aplică atât cetățenilor străini, cât și celor ruși, a fost promulgat de Vladimir Putin. De asemenea, principalul ziar rus de investigații Novaya Gazeta a anunțat că își elimină toate articolele despre războiul din Ucraina, deoarece cenzura militară rusă "intră rapid într-o nouă fază" și "nu are dreptul să pună în pericol libertatea" jurnaliștilor săi. Site-ul de știri economice din Rusia The Bell de asemenea a anunțat că a decis să nu mai acopere războiul din Ucraina pentru a-și proteja jurnaliștii de urmărirea penală. Iar publicația The Guardian informează că Rusia a instruit toate site-urile web și serviciile de stat să treacă la sistemul rusesc de nume de domenii până pe 11 martie. Analiștii suspectează că această mișcare este un semn că Rusia începe pregătirile active pentru deconectarea de la internetul global.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
