Momentul anti-război este în creștere în Rusia ne anunță The Independent, cu referire la postarea recentă a lui Alexei Navalny, principalul oponent al președintelui rus Vladimir Putin. Acesta a făcut publice rezultatele câtorva sondaje de opinie desfășurate de către echipa sa. Potrivit acestora, începând cu 25 februarie, proporția rușilor care cred că Federația Rusă a atacat Ucraina a crescut de la 29% la 53%. În același timp, potrivit unui material al Postimees, principala publicație din Estonia, Rusia nu cunoaște amploarea pierderilor sale. Autorul articolului constată că ceea ce s-a întâmplat în Herson ilustrează dezordinea din armata rusă care, potrivit anumitor surse, se spune că a pierdut deja o treime din tehnologia de care are nevoie pentru a putea opera în război. Referindu-se de asemenea și la pierderile economice, materialul menționează despre devalorizarea rapidă a rublei rusești. “Mai mulți analiști economici consideră că situația actuală va continua până în iunie și va depinde foarte mult de modul în care sunt primiți banii de la transportatorii de energie. Reprezentanții clasei de mijloc care locuiesc în orașe, vor fi afectați cel mai mult, iar cei care au fost săraci, vor deveni și mai săraci. (...) Cu toate acestea, cei care nu au simțit niciodată o viață bună, nu știu ce vor pierde. Nimeni nu poate prezice cu exactitate cât de repede se vor înrăutăți lucrurile acolo, dar Moscova și Sankt Petersburg sunt cele mai susceptibile de a vedea nemulțumirea pe străzi”, se arată în același material.
Versiunea în limba rusă a agenției de presă Deutsche Welle anunță despre declarațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelensky privind disponibilitatea sa de a negocia statutul autoproclamatelor republici populare Donețk și Luhansk și al peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de Rusia. Totodată, acesta a avertizat că nu va ceda cererilor Moscovei, care a declanșat un război pe teritoriul Ucrainei și insistă asupra recunoașterii independenței DNR și LNR, precum și a intrării Crimeii în componența Federației Ruse. La subiectul negocierilor, publicația Foreign Policy expune păreirle experților: Richard Andres, expert în securitate națională la Colegiul Național de Război din SUA este de părere că „Rusia este aproape complet deconectată de sistemul bancar mondial. Vor fi deja milioane de ruși care nu vor putea să mănânce suficient sau suficientă electricitate.”, ceea ce pune Rusia într-o situație precară. Marlene Laruelle, directoarea Institutului de Studii Europene, Ruse și Eurasiatice de la Universitatea George Washington crede că deși este posibil că Putin utilizează factorul timp în negocieri pentru a recâștiga avantajul militar, liderul rus ar putea fi gata să negocieze.
Publicația italiană Corriere della Sera relatează despre o înțelegere distorsionată a acestui război și explică cum este prezentată o zi de război în știrile apărute în ziare, la posturile TV și în mediul online rusesc. “O lume în care cei pe care aproape întreaga planetă îi consideră victime, sunt agresori, iar invadatorii devin buni samariteni. Unde ceea ce este raportat de sute de jurnaliști internaționali și arătat prin imagini filmate sunt doar farse colosale. (...) O realitate alternativă atât de profund înrădăcinată încât o bună parte din cei 11 milioane de ruși care au rude în Ucraina nu-i cred pe cei dragi când povestesc despre distrugere, refugiați și victime”, constată publicația. Versiunea în limba engleză a agenției Deutsche Welle relatează că înainte ca Twitter să fie blocat în Rusia, pe platformă se purtau discuții frecvente despre modul în care oamenii ar putea să-și convingă părinții să nu creadă propaganda de la Kremlin – și, mai ales, să nu sprijine războiul din Ucraina. Potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare de opinie VCIOM, condus de stat, 68% dintre ruși susțin războiul, care în interiorul țării poate fi numit oficial doar „operațiune militară specială”. Aproape că nu mai există nicio instituție de presă critică sau independentă, iar persoanele în vârstă, în special, primesc cele mai multe știri de la televiziunea de stat, se explică în materialul Deutsche Welle.
Le Parisien ne informează că ONU denunță arestarea oponenților războiului din Rusia. Potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, „12.700 de persoane au fost arestate în mod arbitrar pentru că au participat la demonstrații pașnice” împotriva războiului declanșat pe 24 februarie. Aceste arestări sunt denunțate de Michelle Bachelet, care regretă că „spațiul de discuție sau de critică a politicilor publice se micșorează din ce în ce mai mult și mai profund” în Rusia. Potrivit ONU, numărul refugiaților ucraineni continuă să crească: peste 1,7 milioane de oameni au fugit de război; deja marți, pe 8 martie, a fost depășit pragul celor două milioane de refugiați, citează Euronews. În acest sens ONU avertizează: aceasta ar putea fi cea mai mare criză de refugiați a secolului. Ucrainenii continuă să fugă în țările vecine precum Polonia, România și Moldova. Autoritățile și ONU se așteaptă ca fluxul să se intensifice, în special în cazul deschiderii „coridoarelor umanitare” care ar trebui, teoretic, să permită civililor din orașele mari să iasă. La întrebarea care este numărul estimativ al refugiațialor, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, spune că cifra va crește până la 4 milioane de refugiați în următoarele zile și săptămâni. Filippo Grandi, a declarat Consiliului de Securitate al ONU: „Am lucrat în crizele refugiaților timp de aproape 40 de ani și rareori am văzut un exod atât de incredibil de rapid de oameni. Regret să spun că, dacă nu există o oprire imediată a conflictului, ucrainenii vor continua să fugă”. Diana Roy, analistă la think-tankul Council on Foreign Relations, explică în analiza sa că Organizația Națiunilor Unite se pregătește, de fapt, pentru până la șapte milioane de persoane strămutate pe interiorul țării și până la șapte milioane de refugiați, ceea ce ar fi cea mai mare migrație în masă legată de război de la războaiele balcanice din anii 1990.
Despre cum războiul din Ucraina se transformă într-o catastrofă globală pentru securitatea hranei, relatează BBC News. Rusia și Ucraina sunt unii dintre cei mai mari producători în agricultură și alimente la nivel global. Rusia produce, de asemenea, cantități enorme de nutrienți, cum ar fi potasiu și fosfat - ingrediente cheie în îngrășăminte, care permit plantelor și culturilor să crească. BBC a discutat cu reprezentanții Yara International, cea mai importantă companie de nutriție a culturilor din lume și un furnizor de soluții de mediu și agricultură care au explicat că jumătate din populația lumii primește hrană ca urmare a îngrășămintelor și dacă aceasta este eliminată din câmp pentru unele culturi, randamentul va scădea cu 50%. Președintele companiei, Svein Tore Holsether, a vorbit despre consecințele nefaste a acestui război. El a spus că „pentru mine, nu este dacă intrăm într-o criză alimentară globală, ci cât de mare va fi criza”.
În același timp, organizația World Economic Forum ne arăta cifrele care vorbesc despre impactul asupra mediului financiar global. Rusia este al doilea cel mai mare producător de țiței din lume și asigură aproximativ 35% din aprovizionarea cu gaze naturale a Europei și 50% din Germania. Temerile de o eventuală întrerupere a aprovizionării pe piețele petroliere din cauza războiului din Ucraina au dus la creșterea prețurilor țițeiului de peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, Brent atins 105 de dolari. Prețurile gazelor din Marea Britanie și Olanda au crescut cu aproximativ 40%-50% joi. De asemenea, bursa Rusiei a fost lovită cel mai greu joi. Bursa MOEX din Moscova a scăzut cu un record de 33%, după ce a scăzut cu peste 1.000 de puncte la un moment dat, în timp ce comercianții se pregăteau pentru sancțiuni severe. Indicele MSCI Rusia s-a prăbușit cu 38%. Analiştii estimează că aceasta a fost una dintre primele trei prăbuşiri bursiere din toate timpurile. Creșterea prețurilor la energie a alimentat o criză pentru obligațiunile legate de inflație - titluri ale căror plăți cresc în conformitate cu inflația. În esență, asta implică convingerea că băncile centrale ar putea fi nevoite să meargă mai încet decât previziunile anterioare, cu creșteri ale ratei dobânzii pentru a lupta împotriva inflației, deoarece și creșterea economică este afectată, explică World Economic Forum.
Acest material este realizat de Fundația Noroc Olanda și distribuit partenerilor săi media.
Sursă foto: Worldcrunch montage
